Nu doar cât timp stăm jos contează, ci și cum îl petrecem. Un nou studiu desfășurat pe peste 91.000 de persoane arată că perioadele lungi și neîntrerupte de stat pe scaun sunt asociate cu un risc mai mare de cancer și de deces provocat de această boală.
Statul pe scaun a devenit o parte firească a vieții moderne. Muncim la birou, conducem mașina, ne uităm la televizor sau petrecem ore întregi în fața calculatorului. Însă nu doar numărul total de ore petrecute stând jos poate influența sănătatea, ci și durata fiecărei perioade fără întrerupere.
Un studiu publicat în prestigioasa revistă PLOS Medicine vine cu o concluzie care atrage atenția: fiecare oră suplimentară petrecută în șezut, fără pauze semnificative, este asociată cu o creștere de 9% a riscului de deces prin cancer.
Până acum, majoritatea recomandărilor medicale puneau accent pe reducerea timpului total petrecut în poziție sedentară. Cercetarea realizată de specialiștii de la Universitatea din Glasgow sugerează însă că felul în care sunt distribuite aceste ore este la fel de important.
Cercetătorii au analizat datele a 91.292 de participanți din UK Biobank, care au purtat dispozitive de monitorizare a activității timp de șapte zile. Ulterior, voluntarii au fost urmăriți pe o perioadă mediană de 12,38 ani.
Participanții au fost împărțiți în funcție de modul în care își petreceau timpul în poziție sedentară:
Rezultatele au arătat că perioadele lungi și neîntrerupte de stat pe scaun au fost asociate nu doar cu un risc mai mare de deces prin cancer, ci și cu o probabilitate crescută de apariție a mai multor forme de boală.
Printre acestea se numără cancerele asociate obezității, precum:
De asemenea, cercetătorii au observat o asociere și cu cancerele legate de diabetul zaharat de tip 2.
În schimb, persoanele care își întrerupeau mai des perioadele de stat pe scaun prezentau un model opus, cu riscuri mai mici pentru toate aceste rezultate.
Una dintre cele mai interesante concluzii ale studiului este că nu este nevoie neapărat de antrenamente intense pentru a obține beneficii.
Înlocuirea unei singure ore pe zi de stat continuu pe scaun cu activitate fizică ușoară, precum mersul pe jos, ridicarea de la birou sau activitățile casnice, a fost asociată cu o scădere de 12% a riscului de deces prin cancer.
Această observație întărește ideea că fiecare perioadă de mișcare contează, chiar dacă nu presupune efort fizic intens.
Autorii spun că explicația este plauzibilă din punct de vedere biologic.
Studiile experimentale au arătat deja că întreruperea perioadelor lungi de stat pe scaun prin pauze scurte de mișcare poate îmbunătăți modul în care organismul controlează glicemia, metabolismul și alte procese implicate în dezvoltarea bolilor cronice.
„Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot depinde nu numai de timpul total petrecut în poziție sedentară, ci și de faptul dacă acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate”, explică autorii studiului, conform Medical Xpress.
Ei subliniază că rezultatele completează recomandările actuale privind activitatea fizică și arată că inclusiv mișcarea ușoară merită încurajată.
Deși rezultatele sunt importante, oamenii de știință precizează că studiul este unul observațional și nu poate demonstra că statul prelungit pe scaun provoacă direct cancerul.
Participanții au provenit exclusiv din UK Biobank, o cohortă de voluntari despre care se știe că este alcătuită, în general, din persoane mai sănătoase și mai active decât populația generală din Marea Britanie. Din acest motiv, concluziile nu pot fi extinse automat asupra tuturor populațiilor.
În plus, cercetătorii nu au putut stabili în ce context stăteau participanții jos, de exemplu, dacă era vorba despre activitatea profesională, condusul mașinii sau timpul liber.
Mesajul cercetătorilor este simplu: nu este suficient doar să facem sport câteva ori pe săptămână dacă, în restul zilei, petrecem multe ore fără să ne ridicăm de pe scaun.
Ridicarea periodică, câteva minute de mers, întinderea picioarelor sau alte forme de mișcare ușoară pot reprezenta gesturi mici, dar care, pe termen lung, ar putea contribui la reducerea riscului de îmbolnăvire.
Autorii concluzionează că viitoarele studii clinice ar putea permite dezvoltarea unor recomandări personalizate privind frecvența optimă a pauzelor de mișcare, dincolo de sfaturile generale referitoare la exercițiile fizice moderate sau intense.
