Carbohidratul care are indicele glicemic dublu față de zahăr. Alimentele care îl conțin și cu ce îl poți înlocui

Maltodextrina este o pudră albă, amidonoasă, utilizată în mod obișnuit în alimentele ambalate pentru a spori aroma, grosimea și termenul de valabilitate. Este un ingredient obișnuit în produse de patiserie, bomboane și băuturi răcoritoare, iar sportivii o pot folosi ca supliment de carbohidrați. Maltodextrina poate fi obținută din orice aliment bogat în amidon, cum ar fi porumbul, cartoful, grâul, tapioca sau orezul, și este supusă hidrolizei pentru a se rupe în bucăți mai mici.

Maltodextrina poate conține urme de gluten atunci când grâul este sursa amidonului, însă Asociația Națională a Celiacilor (NCA) afirmă că nu conține gluten. Fabricată în mod obișnuit din amidon de porumb, maltodextrina este considerată fără gluten deoarece este suficient de prelucrată pentru a nu crește nivelul de gluten în alimentele care, altfel, nu conțin gluten.

În produsele comestibile, maltodextrina poate ajuta la îngroșarea alimentelor sau a lichidelor, la îmbunătățirea texturii sau a aromei, la conservarea alimentelor și la creșterea duratei de valabilitate, precum și la înlocuirea zahărului sau a grăsimilor în alimentele procesate cu conținut scăzut de calorii. Nu are valoare nutritivă, dar este un carbohidrat ușor de digerat care furnizează rapid energie, ceea ce o face un ingredient obișnuit în băuturile și gustările pentru sportivi.

Printre alimentele care conțin maltodextrină se numără pastele, cerealele fierte, orezul, înlocuitorii de carne, produsele de patiserie, sosurile pentru salate, mâncărurile congelate, supele, zaharurile și dulciurile, băuturile energizante și pentru sportivi, precum și unele loțiuni, produse de îngrijire a părului și furaje pentru animale.

Cât de sigură este maltodextrina

Maltodextrina, un aditiv alimentar general recunoscut ca fiind sigur, este asociată cu diverse riscuri pentru sănătate. Indicele său glicemic (IG) ridicat poate provoca o creștere bruscă a zahărului din sânge, putând cauza probleme grave persoanelor cu diabet sau cu rezistență la insulină. Carbohidrații complecși precum fasolea și pastele integrale sunt mai sănătoși deoarece se absorb lent.

Maltodextrina are 4 calorii pe gram - același număr de calorii ca zaharoza, sau zahărul de masă.

Organismul poate digera maltodextrina rapid, la fel ca zahărul, astfel încât maltodextrina este utilă dacă aveți nevoie de un aport rapid de calorii și energie. Cu toate acestea, are un IG cuprins între 106 și 136, mai mare decât zahărul de masă. Aceasta înseamnă că poate crește foarte repede nivelul zahărului din sânge.

Maltodextrina poate afecta echilibrul bacteriilor intestinale, care joacă un rol important în sănătatea oamenilor. Cercetările din 2015 sugerează că persoanele care consumă maltodextrină pot avea un număr redus de bacterii bune și o cantitate crescută de bacterii dăunătoare, ceea ce duce la deteriorarea intestinului și la un risc mai mare de boli inflamatorii intestinale.

Citește și: Legătura surprinzătoare dintre somn și singurătate. O nouă abordare pentru problemele sociale

Foto: Freepik @id.food

Studiile au arătat că maltodextrina crește activitatea bacteriei Escherichia coli, care poate contribui la boala Crohn. Un alt studiu din 2014 a legat maltodextrina de supraviețuirea bacteriei Salmonella, care poate provoca gastroenterită și afecțiuni inflamatorii cronice.

Alergiile sau intoleranțele pot apărea și din cauza maltodextrinei, efectele secundare incluzând reacții alergice, creștere în greutate, gaze, flatulență, balonare, erupții cutanate sau iritații ale pielii, astm, crampe sau dificultăți de respirație.

Principalele surse de maltodextrină sunt porumbul, orezul și cartoful, dar producătorii pot folosi uneori grâu. Persoanele cu boală celiacă sau intoleranță la gluten trebuie să știe că maltodextrina derivată din grâu poate conține în continuare gluten.

Ingredientele modificate genetic (IMG), cum ar fi porumbul modificat genetic, sunt o sursă comună de maltodextrină. Deși Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat în 2014 că IMG-urile pot fi consumate în condiții de siguranță, există puține dovezi care leagă IMG-urile de diverse probleme de sănătate, inclusiv cancerul, problemele renale, boala Alzheimer, rezistența la antibiotice, alergiile și problemele de reproducere. Unii cred că lipsa dovezilor s-ar putea datora parțial cenzurării cercetării privind IMG-urile.

Maltodextrina este un aditiv alimentar rentabil și eficient care îmbunătățește textura, gustul și durata de depozitare a alimentelor, fiind o alegere populară pentru sportivi și persoane care doresc să câștige mușchi sau greutate corporală.

Vezi și: De ce este mai bine să te antrenezi afară. Legătura dintre exercițiile în aer liber și îmbunătățirea funcției îmunitare și sănătății mintale

Alternative sănătoase

Persoanele preocupate de aportul lor de maltodextrină pot opta pentru alternative mai sănătoase care furnizează nutrienți esențiali pentru a preveni creșterea glicemiei. Aditivii alimentari precum guma de legare guar, pectina, amidonul de tapioca și amidonul de arorut pot fi utilizați ca agenți de îngroșare.

În plus, consumatorii ar trebui să caute alternative aromatizante, cum ar fi alcoolii de zahăr precum sorbitolul și eritritolul și îndulcitorii precum stevia. Alcoolii de zahăr au mai puține calorii și un impact mai redus asupra nivelului de zahăr din sânge, dar pot provoca balonare și flatulență.

Stevia, care nu are calorii, are un efect redus asupra nivelului de zahăr din sânge, dar unele produse pot conține un amestec de maltodextrină sau dextroză.

Maltodextrina este un aditiv alimentar artificial popular, utilizat pentru a crește nivelul de energie și performanța. Deși experții o consideră sigură, aceasta poate prezenta riscuri, în special pentru cei cu diabet. Alternativele precum pectina pot fi preferate.

Consumul de alimente procesate cu aditivi poate cauza probleme de sănătate, astfel încât se recomandă o dietă mai sănătoasă cu cereale integrale și legume pentru a îmbunătăți sănătatea intestinului, a creierului și a inimii.