Dieta vegetariană: riscuri și beneficii. Mihaela Bilic: Natura ne-a vrut omnivori. Eliminarea produselor animale nu e soluția miraculoasă pentru sănătate

"E mai sănătos să fii vegetarian?

În trecut, a fi vegetarian era un obicei privit cu suspiciune, iar persoanele care nu mâncau carne erau considerate stranii, carnea fiind considerată un privilegiu al celor înstăriți. În prezent a devenit o modă să fii vegetarian - de la actori de la Hollywood până la sectele religioase, toată lumea dorește să iasă în evidență eliminând produsele de origine animală din alimentație.

Este mai sănătos să fii vegetarian? Toate studiile au arătat o scădere a incidenței bolilor cronice odată cu acest tip de alimentație. Ce nu au reușit aceste studii să demonstreze este că beneficiile apar exclusiv datorită eliminării produselor animale din dietă. Același efect pozitiv se obține prin simpla diminuare a consumului de carne și creșterea semnificativă a consumului de legume fructe și cereale.

Hotărârea de a fi vegetarian are la bază motive diverse: protecția mediului, evitarea sacrificării animalelor, reducerea aportului de grăsimi saturate din dietă, frica de boli grave etc.

Beneficiile alimentației vegetariene:

- Scăderea incidenței bolilor cardiovasculare - alimentația bazată pe produse vegetale este mai săracă în grăsimi saturate și colesterol, are un conținut redus de sare și este mai bogată în fibre și fitonutrienti cu efect antioxidant.

- Protecția împotriva cancerului

Pe un teren genetic cu predispoziție pentru cancerul de colon, consumul crescut de carne roșie, mezeluri și produse rafinate poate reprezenta un factor de risc suplimentar. Dieta vegană și un stil de viață sănătos (eliminare sedentarism, consum de alcool, fumat) au efect benefic.

Riscuri dietă vegană și deficitul de nutrienți:

- Vitamina B12 și fier

Spre deosebire de vegetarieni, care consumă ouă și lactate, veganii au un risc crescut de carență de vitamina B12, prezentă exclusiv în produsele de origine animală.

Și riscul de anemie crește la vegani, deoarece fierul hemic, cu bio-eficiență crescută (absorție 25-30%) există doar în produsele animale, în timp ce fierul din vegetale (non-hemic) este greu de absorbit (3-10%).

- Aportul de proteine

Proteinele de origine vegetală sunt incomplete, nu conțin toți aminoacizii esențiali, de aceea în dieta vegană, pentru a evita un deficit de proteine, cerealele trebuie asociate cu leguminoase boabe (ex. orez cu mazăre, fasole boabe cu porumb, paste făinoase cu mazăre etc.) Vegetarienii sunt la adăpost de acest risc, simpla prezență a oului sau laptelui în dietă acoperind necesarul de aminoacizi esențiali.

- Omega 3

Aportul de acizi grași esențiali poate fi și el afectat într-o dietă vegană, singura formă de Omega 3 pe care organismul o poate metaboliza fiind cea de proveniență animală. Degeaba mâncăm nuci și semințe de in, avem nevoie de pește gras și gălbenuș de ou.

- Calciu, metabolismul și osteoporoza

Corpul unui adult conține peste 1 kg de calciu, care se reînnoiește continuu. Acest mineral este folosit ca agent de neutralizare al produșilor acizi rezultați din metabolism. Zilnic se consumă 1 g de calciu, pierdere care trebuie acoperită prin alimentație. Calciul din lapte reprezintă standardul de referință pentru solubilitate: din lapte se absoarbe 40% din calciu, iar din vegetale doar 4-5%. Raportul dintre calciu și fosfor asigură absorția eficientă, iar vitamina D prezentă în mod natural în grăsimea laptelui fixează calciul în oase.

Natura ne-a vrut omnivori (să mâncăm din toate) și de aceea nu a pus într-un aliment toți nutrienti de care organismul are nevoie. O alimentație sănătoasă trebuie să fie în primul rând diversificată, doar în felul acesta sunt acoperite nevoile complexe ale corpului și mai ales ale creierului/sistemului nervos.

Dieta vegană este contraindicată cu desăvârșire în cazul gravidelor și femeilor care alăptează, la copii și adolescenți, precum și la persoanele în vârstă sau care suferă de diferite afecțiuni cronice.

Produsele de origine animală sunt incontestabil superioare, atât din punct de vedere al aportului de nutrienti, cat și la capitolul bioeficiență. Fără ele nu putem beneficia de o dezvoltare și funcționare optima a sistemului nervos, osos și endocrin, iar carentele care apar sunt definitive

Echilibrul, diversitatea și moderația sunt elementele unui stil de viață sănătos, simpla eliminare a produselor animale din alimentație este departe de a fi soluția miraculoasă pentru sănătatea noastră", a scris medicul nutriționist Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.