Mesele târzii ar putea contribui la riscul de diabet de tip 2. Legătura dintre metabolizarea glucozei și ritmurile circadiene
Orele la care consumăm majoritatea caloriilor zilnice joacă un rol esențial în reglarea nivelului de glucoză din sânge
Un studiu recent sugerează că consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 poate duce la creșterea nivelului de glucoză din sânge la adulții în vârstă cu prediabet sau diabet de tip 2 timpuriu. Nivelurile de zahăr din sânge slab reglementate pot contribui la dezvoltarea diabetului de tip 2, la creșterea riscului cardiovascular și la inflamația cronică.
Experții recomandă consumul celei mai ușoare mese a zilei ca cină, cu mai puțini carbohidrați, mai multe grăsimi sănătoase și proteine și fără deserturi. Un somn constant și de calitate este, de asemenea, crucial pentru echilibrarea apetitului și a metabolismului glucozei.
Studiul, realizat de echipe de la Universitat Oberta de Catalunya și Universitatea Columbia, sugerează că consumul a mai mult de 45% din aportul caloric zilnic după ora 17.00 poate fi legat de o toleranță mai slabă la glucoză, în special la adulții în vârstă cu prediabet sau diabet de tip 2 timpuriu. Acest lucru poate dăuna semnificativ sănătății în timp, ducând la un risc mai mare de dezvoltare a diabetului de tip 2, la un risc cardiovascular mai mare și la inflamație cronică.
Studiul a analizat un grup de 26 de participanți cu vârste între 50 și 75 de ani, care prezentau supraponderalitate, obezitate, prediabet sau diabet de tip 2 incipient, împărțindu-i în două categorii: cei care își consumau majoritatea caloriilor zilnice înainte de ora 17:00 ("cei care mănâncă devreme") și cei care consumau peste 45% din calorii după ora 17:00 ("cei care mănâncă târziu"), pe parcursul a 14 zile.
Persoanele care mănâncă târziu au consumat un număr aproape dublu de calorii după ora 17:00, consumând mai multe grăsimi și carbohidrați în general și având tendința de a consuma mai multe proteine și zahăr decât persoanele care mănâncă devreme.
De ce e nesănătos să mănânci târziu
Nate Wood, profesor de medicină și director de medicină culinară la Școala de Medicină Yale, a explicat că mâncatul mai târziu în timpul zilei sau în timpul nopții poate adăuga greutate corpului, datorită faptului că majoritatea oamenilor sunt mai puțin activi noaptea și nu sunt activi deloc în timp ce dorm.
Problema cu mâncatul târziu în noapte este că consumăm calorii într-un moment în care organismul nostru nu are nevoie de ele, iar corpul stochează această energie sub formă de grăsime. Acesta este motivul pentru care, în general, se recomandă să încercați să mâncați mai devreme în timpul zilei.
Pouya Shafipour, medic certificat în medicină de familie și obezitate la Providence Saint John's Health Center, a explicat că organismul este mult mai rezistent la insulină noaptea din cauza ritmurilor circadiene.
În timpul zilei, există o secreție mai mare de insulină și o activitate pancreatică crescută, iar când receptorii din spatele retinei simt că lumina scade, melatonina începe să fie secretată de glanda pituitară, suprimând pancreasul. Mâncatul târziu poate fi foarte dăunător pe termen lung și scurt, în special pentru cei care lucrează noaptea, pompieri, polițiști, medici și personal medical care lucrează mult noaptea.

Foto: Freepik
Cum ar trebui să fie ultima masă a zilei
Cina ar trebui să fie cea mai ușoară masă pe care o mâncați în timpul sărbătorilor, evitând carbohidrații precum pastele, piureul de cartofi și orezul și consumând mai puțin desert și alcool. O masă cu carbohidrați simpli, cu proteine sănătoase, grăsimi și o salată este ideală.
Evitați deserturile, alcoolul, zahărul rafinat, orezul alb, pâinea albă, cartofii și fructele, deoarece acestea conțin fructoză de zahăr. Pentru a optimiza sensibilitatea la insulină, consumați mese bogate în carbohidrați în timpul zilei, între orele 10.00 și 16.00 sau 17.00, și apoi luați o cină mai ușoară până la apusul soarelui. Acest lucru va ajuta la sensibilitatea la insulină și va oferi un somn de mai bună calitate.
Cea mai activă perioadă din punct de vedere al metabolismului este între orele 10 și 16 sau 17, astfel încât este esențial să consumați mese mai bogate în carbohidrați în timpul acestei ferestre.
Cum afectează somnul metabolismul glucozei?
Somnul este esențial pentru metabolism și sănătatea generală, iar un tipar de somn constant este esențial. Majoritatea adulților au nevoie de 7 până la 8 ore de somn pe noapte, iar dormitul mai puțin sau mai mult decât atât poate afecta negativ sănătatea. Pentru a menține un program de somn consistent, pacienții ar trebui să vizeze o oră de culcare între 22:30 sau 23:00 în weekend.
Somnul afectează, de asemenea, apetitul, deoarece hormonul leptină, care suprimă pofta de mâncare, atinge vârful în jurul a 6 ore sau 6 ore și jumătate de somn.
Programul optim de somn pentru un adult mediu este între 7 și 8 ore pentru a obține suficientă leptină și grelină, care sunt hormonii apetitului, pentru a evita să stați prea mult treji în timpul zilei.
Dormitul mai puțin de 6 ore și jumătate poate duce la creșterea foamei și a poftelor alimentare. Prin urmare, menținerea unui program de somn consistent este esențială pentru sănătatea generală.
-
Ce este, de fapt, inflamația. Semnalul pe care îl transmite organismul11.01.2026, 10:30
-
Ce se întâmplă în organism când consumi usturoi și miere regulat11.01.2026, 10:04
-
Ce este dieta adriatică. Cu ce diferă față de dieta mediteraneeană11.01.2026, 09:00
-
Cât de des trebuie să aerisim pe timpul iernii10.01.2026, 20:30
-
Fructele de vară care țin glicemia sub control
Acestea sunt cele mai indicate fructe de vară pentru diabetici.
Gătești cu acest ulei? Hrănește una dintre ele mai agresive forme de cancer
Bărbați vs. femei: cine ar trebui să mănânce mai mulți carbohidrați dimineața. Alegerea corectă, bazată pe știință
Fibrele din ovăz, secretul natural care imită efectul medicamentelor de slăbit
EXCLUSIV 6 greșeli frecvente din Postul Crăciunului. Dr. Lygia Alexandrescu vine cu sfaturi
Cum să slăbești fără dietă. Trucul simplu care funcționează mereu
Pierderea în greutate nu este întotdeauna sănătoasă. Studiul care arată riscurile pentru unii pacienți
Cine nu ar trebui să slăbească. Riscurile sunt uriașe. Se poate ajunge chiar la deces.
Slăbești fără să-ți dai seama: 5 trucuri psihologice care păcălesc creierul
Autofagia: curățenia generală a corpului. Distruge celulele canceroase și întărește sistemul imunitar. Cât timp durează
Ce alimente ultraprocesate pot fi bune pentru sănătate
Dieta pentru endometrioză care reduce durerea. 4 suplimente care chiar funcționează
Alimentul pe care Nadia Comăneci nu-l mănâncă niciodată: Nu mănânc asta, dar beau o bere, două în fiecare seară
Băutura minune cu oțet și chia pe stomacul gol. Lygia Alexandrescu avertizează: Împreună produc variații de tensiune
Hidratarea: secretul sănătății la orice vârstă. De ce nevoile de apă cresc odată cu vârsta
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
Crezi că mănânci corect? Adevărul cutremurător despre dieta sănătoasă care îți poate distruge inima
Dieta Keto și efectele imediate pe care le are asupra zahărului din sânge. Cum se compară cu dieta mediteraneană
Cum să închei corect un post. Alimentele ideale pentru digestie după post
Ce se întâmplă în corpul tău dacă nu mai mănânci zahăr timp de 7 zile
Dieta cu banane de 3 zile: meniu complet și reguli simple
Când se strică mierea? Mituri și realități despre acest super-aliment
Deși este cunoscută pentru proprietățile sale nutritive și durabilitatea sa impresionantă, mierea nu este imună la deteriorare.
