Ce înseamnă, de fapt, "bio"? Detaliul nespus despre stilul de viață eco. Degeaba dacă tot umpli coșul de gunoi

Australienii risipesc aproximativ 7,68 milioane de tone de alimente pe an. Acest lucru costă economia aproximativ 36,6 miliarde de dolari australieni și gospodăriile până la 2.500 de dolari pe an.

O mare parte din aceste alimente sunt irosite acasă. Așadar, deși consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de problemele legate de durabilitate, conștientizarea nu se traduce întotdeauna în practică printr-o mai bună gestionare a alimentelor, potrivit Agerpres.

Cercetarea noastră anterioară a arătat că oamenii diferă în ceea ce privește modul în care generează și elimină deșeurile alimentare.

Ultimul nostru studiu analizează mai îndeaproape două grupuri cărora le pasă foarte mult de alimente, din motive diferite. Acesta scoate la iveală un paradox: persoanele care acordă prioritate unei alimentații sănătoase risipesc mai puține alimente, în timp ce cei care se concentrează asupra sustenabilității nu duc neapărat până la capăt reducerea deșeurilor.

Acest lucru sugerează că încurajarea unor obiceiuri alimentare mai sănătoase ar putea fi o modalitate mai bună de a reduce risipa de alimente în gospodării decât doar mesajele privind durabilitatea.

Conștientizarea durabilității nu înseamnă întotdeauna mai puține deșeuri

Pentru a înțelege modul în care valorile alimentare influențează risipa, am intervievat 1 030 de consumatori australieni care locuiesc în Adelaide între aprilie și mai 2021. Am stabilit cote pentru vârstă, sex și venitul gospodăriei pentru a corespunde demografiei naționale.

Am vrut să aflăm cine risipește mai multă mâncare: consumatorii preocupați de nutriție sau de durabilitate?

Am întrebat fiecare persoană cum își planifică mesele și cum își fac cumpărăturile, ce apreciază atunci când cumpără alimente și cât de multe alimente aruncă în fiecare săptămână.

Rezultatele noastre arată că consumatorii preocupați de nutriție au tendința de a planifica mesele în avans, de a folosi liste de cumpărături și de a evita cumpărăturile în exces. Aceste comportamente contribuie atât la o dietă mai sănătoasă, cât și la reducerea risipei alimentare.

Am constatat că consumatorii care fac alegeri alimentare mai atente la nutriție tind să risipească mai puține alimente comestibile. O creștere cu un punct pe scala noastră de nutriție a corespuns unei reduceri cu 17,6% a risipei alimentare, comparativ cu persoanele cu scoruri mai mici pe scala de nutriție.

Pe de altă parte, persoanele care acordă prioritate durabilității în detrimentul nutriției nu au înregistrat nicio reducere semnificativă a risipei de alimente comestibile.

Acești consumatori tind să aleagă produse ecologice. De obicei, ei preferă să facă cumpărături la nivel local, să cumpere produse organice și să evite ambalarea excesivă a alimentelor. Dar acest lucru nu se traduce neapărat prin comportamente de reducere a deșeurilor.

Cei preocupați de durabilitate tind să cumpere mai multe alimente decât au nevoie. Au intenții bune, dar le lipsesc strategiile de gestionare și consum eficient al alimentelor. Din păcate, acest lucru înseamnă că alimentele provenite din surse durabile ajung adesea la groapa de gunoi.

Integrarea mesajelor privind nutriția și risipa alimentară

Cercetarea noastră relevă o neconcordanță între alegerile de cumpărare și ceea ce se întâmplă de fapt cu alimentele acasă.

Acest lucru evidențiază o oportunitate pentru factorii de decizie și pentru campaniile menite să reducă risipa alimentară. În loc să se concentreze exclusiv pe durabilitate, includerea mesajelor privind îmbunătățirea nutriției poate stimula sănătatea și reduce risipa alimentară în același timp.

Unele intervenții de succes demonstrează deja potențialul acestei abordări. De exemplu, un program școlar australian a constatat că copiii implicați în pregătirea propriilor mese iroseau mai puține alimente decât înainte de începerea programului.

Acești elevi au învățat despre risipa de alimente și alimentația sănătoasă, au participat la ateliere privind prepararea meselor și compostarea și au ajutat la împachetarea propriilor prânzuri - rezultatul fiind mai puține deșeuri alimentare.

5 moduri de a reduce risipa alimentară

Așadar, ce pot face gospodăriile pentru a reduce risipa alimentară, menținând în același timp o dietă sănătoasă? Cercetările noastre sugerează următoarele strategii-cheie:

planificați din timp - crearea unui plan de masă săptămânal și a unei liste de cumpărături ajută la prevenirea achizițiilor impulsive și asigură consumarea alimentelor înainte ca acestea să se strice

cumpărați doar ceea ce aveți nevoie - cumpărarea în exces, chiar și de produse durabile, poate duce la risipă inutilă

depozitați alimentele în mod corespunzător - înțelegerea modului de depozitare a produselor proaspete, a produselor lactate și a resturilor de mâncare poate prelungi semnificativ durata de valabilitate a acestora

acordați prioritate nutriției - alegerea alimentelor care se încadrează într-o dietă echilibrată duce în mod natural la un control mai bun al porțiilor și la un consum conștient, reducând risipa

utilizați ceea ce aveți - înainte de a face cumpărături, verificați-vă frigiderul și cămara pentru a încorpora ingredientele existente în mese.

Reducerea risipei este un bonus

Oamenii sunt adesea mai motivați de beneficiile personale pentru sănătate decât de preocupările abstracte legate de mediu. Cercetările noastre sugerează că aceasta este cheia reducerii risipei alimentare menajere.

Încurajarea planificării meselor pentru o dietă echilibrată, a cumpărăturilor atente pentru a evita supraachizițiile și a depozitării corespunzătoare a alimentelor poate face o mare diferență în ceea ce privește cantitatea de alimente irosite. Acest lucru nu numai că va ajuta gospodăriile să economisească mii de dolari în fiecare an, dar va promova și obiceiuri alimentare sănătoase.

În cele din urmă, dezvoltarea unui sistem alimentar mai durabil nu înseamnă doar achiziționarea produselor potrivite. Este vorba despre modul în care le gestionăm, le pregătim și le consumăm.