Un studiu recent arată că nepotrivirea dintre ceasul biologic și programul de somn și alimentație ar putea influența bacteriile intestinale, permeabilitatea intestinului și inflamația din organism.
Persoanele cu obezitate care se culcă târziu și mănâncă la ore înaintate au prezentat mai mulți factori de risc pentru sindromul metabolic.
Cel mai mare risc a fost observat la persoanele care combinau un cronotip de seară cu obiceiul de a mânca târziu.
Cercetătorii au identificat o posibilă legătură între aceste comportamente, modificările microbiomului intestinal și slăbirea barierei intestinale.
Îmbunătățirea microbiomului intestinal ar putea contribui la întărirea barierei intestinale, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă aceste intervenții pot reduce riscul de boli metabolice.
O cină luată foarte târziu sau obiceiul de a rămâne treaz până după miezul nopții pot părea lucruri obișnuite în stilul de viață modern. Pentru unele persoane, programul de lucru, activitățile zilnice sau pur și simplu preferința pentru orele de seară fac ca mesele și somnul să fie împinse tot mai târziu.
Însă organismul funcționează după un ritm biologic propriu, care reglează numeroase procese, inclusiv somnul, digestia și metabolismul. Atunci când programul zilnic nu mai este sincronizat cu acest ritm, pot apărea efecte care depășesc simpla senzație de oboseală.
Un studiu condus de cercetători de la UTHealth Houston, publicat în revista iScience, atrage atenția asupra unei posibile legături între orele de somn, momentul meselor și sănătatea metabolică. Rezultatele arată că, în cazul adulților cu obezitate, persoanele care preferă să stea treze până târziu și mănâncă mai târziu în cursul zilei prezintă mai frecvent caracteristici asociate sindromului metabolic.
Studiul a fost coordonat de dr. Faraz Bishehsari, profesor și director al Centrului de Cercetare în Gastroenterologie din cadrul Departamentului de Medicină Internă al Școlii Medicale McGovern de la UTHealth Houston.
„Recunoaștem de mult timp importanța alimentației pentru sănătatea metabolică, dar aflăm din ce în ce mai mult că și momentul în care mâncăm poate conta”, a explicat Bishehsari.
Pentru a înțelege mai bine această relație, cercetătorii au analizat două aspecte importante ale comportamentului zilnic: cronotipul și momentul consumului de alimente.
Cronotipul reprezintă preferința naturală a unei persoane pentru anumite ore de somn și activitate. Cu alte cuvinte, există persoane care se trezesc ușor dimineața și preferă să se culce devreme, dar și persoane care se simt mai active seara și tind să adoarmă târziu.
În studiu, participanții au fost împărțiți în funcție de aceste caracteristici, fiind comparate persoanele cu un cronotip matinal cu cele care aveau un cronotip de seară.
Rezultatele au arătat că adulții cu obezitate care preferau să stea treji până târziu aveau o probabilitate mai mare de a prezenta mai mulți factori de risc pentru sindromul metabolic, în comparație cu persoanele care aveau un program mai degrabă matinal.
Situația era și mai pronunțată în cazul celor care combinau un cronotip de seară cu obiceiul de a mânca târziu. Această asociere a fost legată de cel mai ridicat risc metabolic dintre grupurile analizate.
Sindromul metabolic nu reprezintă o singură boală, ci un ansamblu de probleme de sănătate care pot apărea împreună și care cresc riscul de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Una dintre cele mai interesante direcții ale cercetării este legătura dintre ritmul biologic și bariera intestinală.
Intestinul nu are doar rolul de a digera alimentele și de a absorbi nutrienții. Acesta găzduiește și o comunitate complexă de microorganisme, cunoscută sub numele de microbiom intestinal, care participă la numeroase procese importante pentru sănătate.
În același timp, peretele intestinal funcționează ca o barieră de protecție. În mod normal, acesta permite trecerea substanțelor de care organismul are nevoie și limitează pătrunderea unor componente care ar trebui să rămână în interiorul intestinului.
Cercetătorii au observat că participanții cu un risc metabolic mai ridicat prezentau și semne asociate unei permeabilități intestinale crescute.
Mai simplu spus, atunci când această barieră nu mai funcționează corespunzător, anumite substanțe care ar trebui să rămână în intestin pot ajunge în circulația sanguină. Acest lucru poate favoriza reacții inflamatorii, cu efecte care nu se limitează la nivel digestiv.
Pentru a investiga mai bine aceste procese, echipa a creat un „Scor metabolic-inflamator”, prin care a urmărit relația dintre modificările metabolice, răspunsul imun și funcționarea barierei intestinale.
Descoperirile sugerează că microbiomul și integritatea barierei intestinale ar putea reprezenta o parte importantă a mecanismului prin care dereglarea ritmurilor biologice se asociază cu inflamația metabolică.
Cercetătorii nu s-au limitat la analizarea legăturii dintre somn, alimentație și sănătatea intestinală. Aceștia au urmărit și dacă îmbunătățirea microbiomului ar putea contribui la refacerea funcției barierei intestinale.
În cadrul unei intervenții orientate către microbiom, participanții care au prezentat îmbunătățiri ale funcției acestei bariere au înregistrat și o creștere a bacteriilor benefice producătoare de acizi grași cu lanț scurt.
Acești compuși sunt produși de anumite bacterii intestinale și sunt importanți pentru sănătatea intestinului. Ei pot contribui la menținerea funcției barierei intestinale și la reglarea proceselor inflamatorii.
Rezultatele sugerează că microbiomul ar putea reprezenta o cale prin care efectele comportamentelor zilnice asupra metabolismului pot fi influențate sau, eventual, ameliorate.
„O posibilitate interesantă este că microbiomul intestinal și bariera intestinală ajută la explicarea modului în care perturbările ritmurilor noastre biologice zilnice sunt legate de inflamația metabolică”, a declarat Bishehsari.
Cercetarea aduce în prim-plan un aspect care poate fi trecut ușor cu vederea atunci când vine vorba despre sănătate: nu doar compoziția alimentelor contează, ci și momentul în care acestea sunt consumate.
Obiceiurile de somn și alimentație sunt comportamente care pot fi modificate, iar înțelegerea relației dintre ele ar putea deschide noi direcții pentru prevenirea și gestionarea bolilor metabolice.
Totuși, rezultatele nu înseamnă că orice persoană care se culcă târziu sau ia cina seara târziu va dezvolta probleme metabolice. Studiul a analizat adulți cu obezitate și a identificat asocieri între comportamentele circadiene, microbiomul intestinal și markerii metabolici și inflamatori. Aceste asocieri nu demonstrează, de unele singure, că mesele târzii provoacă direct aceste probleme.
Cercetătorii consideră că studiile viitoare ar trebui să stabilească dacă intervențiile care urmăresc sincronizarea mai bună a ritmului biologic sau îmbunătățirea microbiomului intestinal pot reduce inflamația și riscul de boli metabolice.
Până atunci, rezultatele susțin importanța analizării stilului de viață în ansamblu, inclusiv a orelor la care oamenii dorm și mănâncă, nu doar a alimentelor pe care le aleg.
Studiul: Edena Khoshaba et al., „Circadian misalignment associates with inflammation, gut barrier, and microbiome composition in humans with obesity”, iScience (2026). DOI: 10.1016/j.isci.2026.117892.
