Dovezi științifice, de ce mulți aleg să nu le creadă
Într-o epocă a comunicării deschise și a faptelor dovedite șiințific, inexplicabil, mulți oameni pur și simplu aleg să nu creadă rezultatele unor studii temeinic realizate și alte fapte solid dovedite,...
Într-o epocă a cmunicării deschise și a faptelor dovedite șiințific, inexplicabil, mulți oameni pur și simplu aleg să nu creadă rezultatele unor studii temeinic realizate și alte fapte solid dovedite, potrivit unui nou articol publicat de cercetătorii Școala de Business a Indiana University.
Mai multe motive de alarmă
„Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că, chiar dacă indivizii sunt conștienți de rezultatele cercetărilor susținute de o vastă majoritate a studiilor, e adesea aleg să nu le creadă", a scris Ernest O'Boyle, profesor asociat de conducere și antreprenoriat, și doi alți autori, în Jurnalul de Management (Journal of Management).
„Există tot mai multe motive de alarmă cu privire la neîncrederea în constatările științifice într-o gamă largă de domenii profesionale, deoarece pare să reflecte o scădere de mai mare amploare a credibilității academice și a oamenilor de știință".
Într-un comentariu editorial, O'Boyle și doi profesori de la Universitatea din Iowa - Sara Rynes și Amy Colbert - explică de ce oamenii de multe ori nu cred constatările rezultate din studii științifice.
Studiile care desființează studii anterioare
O parte din neîncrederea publică se datorează unei creșteri rapide a studiilor care sugerează că rezultatele cercetărilor precedente nu sunt la fel de robuste cum s-a crezut anterior. Motivele variază de la cauze nevinovate, cum ar fi erori analitic nedetectate, la practici de cercetare discutabile, ocazional. Dar autorii subliniază, de asemenea, „eforturile bine finanțate și concertate de a discredita cercetarea științifică solidă pentru scopuri politice, ideologice sau economice".
Această tendință afectează afacerile americane și locurile de muncă, deoarece managerii au mai puține șanse să caute consiliere în mediul de cercetare academică sau să aplice cele mai bune practici validate empiric. De exemplu, aceștia nu reușesc să îmbrățișeze opinia conform căreia inteligența este cel mai bun predictor al performanței la locul de muncă, lucru dovedit de numeroase studii.
Contravin intereselor personale sau de grup
„Cercetări care sugerează beneficiile diversificării forței de muncă sau promovarea femeilor sau a minorităților în poziții de conducere ar putea amenința interesele membrilor grupurilor în prezent supra-reprezentate în funcții de conducere, ridicând în același timp speranțele și aspirațiile altora", au spus cercetătorii. „Mulți oameni sunt, de asemenea, susceptibili de a utiliza raționamente motivate atunci când evaluează afirmațiile bazate pe cercetări cu privire la cauzele și consecințele inechității salarizării".
Pentru a răspunde acestor provocări, O'Boyle și colegii săi au spus că cercetătorii din mediul business ar trebui să extindă gama de cercetări pentru a se concentra asupra unor probleme mai importante și mai consistente și să ia în considerare mai mult nevoile clienților, angajaților, comunităților locale, mediului și societății în ansamblu. Ei trebuie să găsească oportunități de a co-crea activități de cercetare cu practicienii, dincolo de furnizarea pur și simplu de date și alte informații.
Ei trebuie, de asemenea, să îmbunătățească modul în care raportează și comunică despre cercetările lor.
Cum poate fi depășită neîncrederea
„Mulți practicieni, studenți și membri ai populației obișnuite primesc acum o mare parte din informațiile lor din surse care abia erau folosite abia acum mai bine de un deceniu, cum ar fi bloguri, videoclipuri online și diverse forme de social media. Cele mai bune oportunități să obțineți dovezi de cercetare pentru public ar putea să fie în aceste forumuri alternative"
O'Boyle și colegii săi sugerează, în materialul dat publicității de Universitatea din Indiana, că cercetătorii trebuie să anticipeze mai bine și să abordeze rezistența la constatările specifice domeniului lor.
„Multe din lucrurile pe care le facem pentru a depăși decalajul practicii academice, cum ar fi publicarea în locuri mai accesibile, nu funcționează decât dacă reușim să depășim unele dintre aceste bariere naturale ale convingerii", a spus O'Boyle. Studiul integral poate fi consultat AICI.
-
Ce să nu mai bagi niciodată în mașina de spălat vase08.01.2026, 19:02
-
-
De ce să nu bei vin fiert când e frig afară08.01.2026, 15:51
-
-
Vitamina A poate slăbi imunitatea împotriva cancerului08.01.2026, 14:18
În cât timp se vindecă o vânătaie și cum o tratezi corect
Când trebuie adăugat pătrunjelul în mâncare. Greșeala pe care o faci când gătești
Cum să faci paste demne de Premiul Nobel. Secretul cremos descoperit de italieni
Cum se spală, de fapt, blugii. Truc genial de la Adina Buzatu
Mersul japonez topește kilogramele și scade tensiunea. Uite ce trebuie să faci
3 flori pe care să NU le oferi niciodată cadou
Ce se întâmplă dacă îți ștergi telefonul cu spirt sau alcool izopropilic
Ai șters vreodată telefonul cu spirt? Ce urmează să afli s-ar putea să te șocheze.
Aspartam: otrava dulce din "zero zahăr". Ce se întâmplă atunci când îl consumi și cum declanșează cancerul
"Singurul meu regret în viață este că nu am băut destulă șampanie". Șampania poate reduce riscul de stop cardiac brusc
Ai curaj să te speli pe dinți într-un picior? Poți urca scările cu un sac de cartofi? Uite de ce trebuie să încerci
5 lucruri pe care nu ar trebui să le depozitezi niciodată sub chiuveta din bucătărie
Nu o să crezi ce pot face vârstnicii cu un simplu telefon! Un truc banal le schimbă viața
Știința spune să folosiți ventilatoarele până când temperatura este de 27°C. Trucul simplu care scade factura la curent
Australienii au descoperit TRUCUL genial care îți scade factura la curent cu până la 90% vara!
