
O noapte nedormită are efecte și asupra atitudinii noastre, nu doar a corpului. Pe lângă oboseală și irascibilitate, o cercetătoare a descoperit un element nou: negativismul.
O noapte fără somn nu numai că ne face obosiți, distrași, dar și negativiști și avem mai multe șanse să ne pierdem temperamentul. Iar cei ce suferă de alergie la polen prezintă un risc ridicat de apariție a unei anumite tulburări de somn. Sunt concluziile unei lucrări de doctorat susținută de pe 5 aprilie de Sandra Tamm, de la Institutul Karolisnka din Suedia.
E cunoscut în lumea științifică că deprivarea de somn afectează potențial modul în care reacționăm emoțional, se arată pe site-ul Institutului suedez.
Emoțiile la control
Cercetătorii suedezi au folosit neuroimagistica ca să testeze trei funcții emoționale: contagiunea emoțională - tendința noastră naturală de a imita emoțiile altor persoane în expresiile noastre faciale; empatie pentru durere - cum reacționăm la durerea altor persoane; și reglarea emoțională - cât de buni suntem la controlul conștient al reacției noastre emoționale la imaginile emoționale.
În cadrul cercetării s-a verificat activitatea inflamatorie de grad scăzut în creier ca un posibil mecanism pentru simptomele nespecifice precum somnolența, oboseala și depresia la oamenii cu alergii sezoniere severe.
Prejudecata negativității
La studiu au participat 117 subiecți, iar rezultatele tezei de doctorat au arătat: privarea de somn, indusă experimental, conduce la ceea ce cercetătorii numesc o prejudecată a negativității, adică o interpretare mai negativă a stimulilor emoționali, starea de spirit negativă și o reglare emoțională afectată.
S-a observat că abilitatea de a empatiza cu durerea altora a fost mai puțin afectată. Iar la cei cu alergie la polen, au fost găsite semne de inflamație în sânge, nu în creier.
„Din păcate, nu am reușit să urmărim mecanismele de schimbare care stau la baza prejudecății cauzate de deprivarea somnului, prin faptul că arată diferențe în sistemul emoțional al creierului măsurat prin RMN funcțional", afirmă, pentru site-ul institutului, Sandra Tamm.
Cercetările care s-au materializat în teza de doctorat al Sandrei au avut la bază granturi de la numeroase organisme precum: Centrul de stres din Stockholm, Fundația Tercentenary Bank of Sweden, Fundația Brain, Institutul Karolinska și Regiunea Stockholm.
Studiul ei, AICI.
-
Căldura și tulburările afective, subiectul săptămânii la DrPsy11.07.2025, 23:51
-
Dieta care reduce riscul de Alzheimer, indiferent de vârstă11.07.2025, 14:07
-
-
Europa, în alertă maximă. Pregătiri pentru următoarea pandemie10.07.2025, 13:52
-
-
-
De ce a murit Mihai Leu. Mesajul transmis de prof. dr. Irinel Popescu02.07.2025, 13:56
-
-
-