Tensiunea arterială dintr-un braț diferă de celălalt, iar asta este chiar normal, susțin specialiștii de la Harvard Medical School. Diferența mare dintre cele două valori ridică probleme.
Tensiunea arterială diferă de la un braț la celălalt. Diferența nu ar trebui să fie mare. „O diferență de doar câteva puncte - adică câțiva milimetri de mercur sau mm Hg - nu trebuie să vă îngrijorați. Este chiar normal, chiar dacă ambele brațe sunt verificate aproape simultan", subliniază medicul Deepak L. Bhatt, editorul șef al publicației Harvard Heart Letter, pentru health.harvard.edu.
O diferență mare de presiune - aproximativ 10 puncte sau mai mult – ar sugera prezența unei plăci ce înfundă arterele în vasul care furnizează sânge brațului cu tensiune arterială mai scăzută. Dacă este o diferență de 20 de puncte sau mai mult, atunci mare este și probabilitatea unui blocaj undeva în braț.
„O astfel de placă este un semnal al bolii arteriale periferice (PAD), care se referă la arterele colmatate cu colesterol oriunde în organism, altele decât inima. Când este prezentă PAD, există o șansă bună ca arterele care servesc inima și creierul să fie și ele înfundate, sporind șansele de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral", explică medicul Bhatt, citat de health.harvard.edu.
Din acest motiv, cardiologii măsoară tensiunea arterială la ambele brațe.
„Dacă diferența este de 10 puncte sau mai mult, medicul dumneavoastră poate utiliza o manșetă specială pentru a măsura tensiunea arterială în gleznă pentru a calcula indicele gleznei sau ABI - artera brahială din partea superioară a brațului este în cazul în care tensiunea arterială este în mod normal măsurată.
ABI este raportul dintre presiunea sângelui din gleznă și braț. În mod normal, tensiunea arterială în picioare este aceeași sau puțin mai mare decât în braț, ceea ce înseamnă că raportul este de 1 sau mai mare.
Un raport mai mic - 0,90 sau mai puțin - înseamnă că sângele nu se mișcă bine în jumătatea inferioară a corpului, ceea ce reprezintă un semn clasic al PAD", mai precizează specialistul Harvard Medical School.
Ți s-a spus să nu mănânci înainte de operație? S-ar putea să fi fost degeaba. Uite ce s-a descoperit.
