Microbiom. Boli intestinale care îți pot schimba personalitatea

Un studiu publicat în Human Microbiome Journal explică cum compoziția și diversitatea microbiomului influențează trăsăturile personalității umane.

„Microbiomul intestinal are un impact măsurabil asupra creierului, influențând stresul, anxietatea, simptomele depresive și comportamentul social. Acest microbiom-intestin - axa creierului poate fi mediat de diferite mecanisme, inclusiv semnalizare neuronală, imunitară și endocrină. Aici se investighează compoziția și diversitatea microbiomului intestinal cu privire la personalitatea umană. Folosind modele de regresie pentru a controla posibilii factori confuzivi, se arată că abundența genelor specifice de bacterii sunt prezise semnificativ de trăsăturile de personalitate”, arată autorii studiului.

Cercetarea de pionierat a fost condusă de dr. Katerina Johnson, de la Universitatea Oxford.

În trecut, studiile Dr.Johnson s-au concentrat pe axa microbiomului-intestin-creier și potențialul de a oferi perspective neconvenționale asupra schimbărilor de comportament social și a personalității.

Nu numai că ajustările subtile ale activității bacteriilor intestinale pot produce modificări drastice la chimia internă, dar, potrivit studiului,  modificările  dietei produc, în mod similar, modificări drastice diversității comunității intestinale.

Lucruri mărunte, cum ar fi  hrănirea bebelușului cu formula, pot avea efecte gastrologice și neurologice mai târziu în viață.

În concluzie, potrivit noului studiu, cu cât este mai diversă comunitatea intestinală, cu atât este mai sociabilă o persoană.

În schimb, o comunitate omogenă intestinală a fost legată de o serie de afecțiuni neuropsihiatrice.

„Acest lucru sugerează că microbiomul intestinal poate contribui nu numai la trăsăturile comportamentale extreme observate în autism, ci și la variația comportamentului social din populația generală. Cercetările viitoare pot beneficia de investigarea directă a efectului potențial pe care aceste bacterii îl pot avea asupra comportamentului, ceea ce ar putea ajuta la dezvoltarea noilor terapii pentru autism și depresie.”, concluzionează Johnson în lucrarea sa.

Studiul integral, aici.