Mindfulness, considerat o soluție pentru stres și sănătate mentală, poate avea și efecte adverse precum anxietatea, disocierea și dificultăți cognitive.
Vezi și: Alimentele care susțin echilibrul emoțional. Cum să-ți sprijini sănătatea emoțională prin nutriție
Mindfulness și meditația au devenit cuvinte la modă în lumea bunăstării, lăudate pentru potențialul lor transformator de a reduce stresul, de a îmbunătăți concentrarea și de a promova bunăstarea emoțională.
Cu toate acestea, pe lângă beneficiile lor celebre, cercetătorii descoperă o realitate mai puțin mediatizată: mindfulness poate duce uneori la efecte adverse, inclusiv provocări semnificative pentru sănătatea mintală.
Pe măsură ce practicile de meditație continuă să pătrundă atât în spațiul terapeutic, cât și în cel al dezvoltării personale, înțelegerea acestor potențiale dezavantaje este esențială pentru o perspectivă echilibrată.
Înrădăcinată în tradițiile budiste care datează de peste 1 500 de ani, mindfulness pune accentul pe cultivarea conștientizării momentului prezent. Această practică străveche a evoluat într-un fenomen contemporan, adesea prezentat ca un panaceu pentru stres, anxietate și depresie.
Studiile sugerează că practicile bazate pe mindfulness pot ameliora în mod semnificativ simptomele de suferință mintală. Susținătorii acestora subliniază capacitatea lor de a promova reziliența, de a reduce tendințele depresive și de a îmbunătăți calitatea generală a vieții.
Popularitatea acestora a stimulat o industrie profitabilă a cărților, aplicațiilor, cursurilor și retragerilor de wellness, care valorează în total miliarde de dolari la nivel global.
Cu toate acestea, această creștere în popularitate a coincis cu îngrijorări tot mai mari cu privire la potențialul său nociv, în special atunci când este aplicat fără discernământ sau fără îndrumare adecvată.
Cercetările recente subliniază faptul că mindfulness nu este universal inofensivă. Un studiu realizat în 2022, la care au participat 953 de persoane care meditează în mod regulat, a arătat că peste 10% dintre aceștia au suferit efecte adverse care le-au afectat semnificativ viața timp de cel puțin o lună. Printre problemele frecvent raportate se numără anxietatea, depresia, flashback-urile și disocierea.
Un studiu similar publicat în Clinical Psychological Science a explorat mai amănunțit aceste experiențe, constatând că aproape 6% dintre participanți au suferit efecte negative de lungă durată. Simptomele au variat de la cicluri de somn perturbate și încețoșare emoțională la retragere socială și hipersensibilitate perceptivă.
Aceste efecte negative nu au fost limitate la persoanele cu probleme de sănătate mintală preexistente; chiar și cei cu expunere moderată la meditație au raportat dificultăți pe termen lung.
Astfel de constatări fac ecou relatărilor istorice. Dharmatrāta Meditation Scripture, un text budist antic, a descris anomalii cognitive precum psihoza și depersonalizarea legate de meditație. Aceste rapoarte subliniază faptul că provocările mindfulness-ului nu sunt o invenție modernă, ci fac parte de mult timp din narațiunea sa.
Foto: Freepik
Integrarea mindfulness în cultura occidentală a bunăstării nu a ținut întotdeauna cont de potențialele sale riscuri. Cercetătorii, inclusiv Arnold Lazarus, un pionier al terapiei cognitiv-comportamentale, au avertizat încă din anii 1970 că meditația, atunci când este utilizată în mod abuziv, ar putea declanșa probleme psihiatrice grave. Cu toate acestea, discuțiile privind efectele adverse rămân minime în literatura de specialitate privind mindfulness.
Din punct de vedere etic, lipsa avertismentelor care însoțesc programele de mindfulness este problematică. Mulți profesori și platforme prezintă meditația ca fiind universal benefică, lăsându-i pe indivizi nepregătiți pentru potențiale dificultăți.
Recunoașterea limitată a acestor riscuri reflectă tendințe societale mai largi care favorizează comodificarea în detrimentul precauției. După cum spune un critic, mindfulness a devenit o formă de „spiritualitate capitalistă”, concentrându-se mai mult pe comercializare decât pe mindfulness în sine.
Condițiile în care este practicată meditația joacă un rol semnificativ în efectele acesteia. De exemplu, retragerile intensive de meditație, în care participanții meditează timp de 12 până la 15 ore pe zi, sunt asociate cu o incidență mai mare a reacțiilor adverse. În mod similar, lipsa de înțelegere culturală și contextuală în aplicațiile occidentale poate exacerba aceste provocări.
Chiar și pionierii mindfulness precum Jon Kabat-Zinn recunosc lacunele din domeniu. Acesta a recunoscut că majoritatea cercetărilor privind mindfulness nu îndeplinesc standardele științifice riguroase. În plus, Kabat-Zinn a subliniat potențialul transformator al mindfulness, nu doar pentru indivizi, ci și pentru societate în ansamblu. Cu toate acestea, această încadrare idealistă poate eclipsa realitatea nuanțată a rezultatelor sale.
În timp ce unii cercetători și scriitori au încercat să facă lumină cu privire la riscurile mindfulness, acoperirea mediatică rămâne distorsionată.
De exemplu, un studiu din 2022, finanțat de una dintre cele mai mari inițiative de cercetare a meditației, a evaluat peste 8 000 de adolescenți din Regatul Unit.
Rezultatele au fost sumbre: intervențiile de mindfulness nu au arătat nicio îmbunătățire semnificativă a bunăstării mintale și este posibil să fi înrăutățit simptomele pentru tinerii cu risc. În ciuda dimensiunii și implicațiilor studiului, acesta a beneficiat de puțină atenție în comparație cu studiile care exaltau beneficiile mindfulness-ului.
Problema este agravată de stadiul incipient al cercetării privind daunele legate de meditație. Deși există resurse precum serviciile clinice specializate și site-urile web ale meditatorilor experimentați, nu există încă orientări cuprinzătoare pentru o practică sigură.
Experți precum Willoughby Britton subliniază necesitatea unor investigații suplimentare, în special în ceea ce privește efectele pe termen lung ale mindfulness-ului.
În timp ce mindfulness poate fi, fără îndoială, un instrument puternic pentru bunăstarea mentală, riscurile sale potențiale necesită o abordare mai ponderată. Practicienii ar trebui să fie informați cu privire la posibilele efecte adverse, iar instructorii trebuie să fie pregătiți să sprijine persoanele care se confruntă cu dificultăți.
Integrarea în condiții de siguranță a mindfulness în mediile terapeutice necesită o monitorizare atentă și transparență atât în ceea ce privește beneficiile, cât și limitările sale. Pe măsură ce practica continuă să câștige teren, încurajarea unui dialog echilibrat va asigura că mindfulness își îndeplinește promisiunea fără a provoca daune nejustificate.
Aceasta este una din cauzele pentru care nu poți dormi, iar dimineață te trezești obosit.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
