Această afecțiune dublează riscul de deces. Afectează grav funcționarea inimii.
Epidemia globală de obezitate a atins niveluri alarmante, prevalența obezității dublându-se în ultimii 40 de ani. Afectând peste un miliard de persoane la nivel mondial, obezitatea este acum recunoscută nu doar ca un factor de risc, ci ca o boală în sine, contribuind la o calitate scăzută a vieții și la o speranță de viață redusă.
Potrivit Declarației de Consens Clinic ESC 2024 privind Obezitatea și Boala Cardiovasculară, prezentată la Congresul ESC de anul acesta, 67,5% dintre decesele legate de indicele de masă corporală (IMC) ridicat sunt cauzate de boli cardiovasculare (BCV).
Această declarație subliniază legătura crucială, dar adesea ignorată, între obezitate și diverse afecțiuni cardiovasculare, inclusiv boala aterosclerotică, insuficiența cardiacă, boala tromboembolică, aritmiile și moartea subită cardiacă.
Prof. Emeline Van Craenenbroeck, Co-președinta Declarației de Consens, subliniază necesitatea creșterii conștientizării privind obezitatea ca un factor major de risc cardiovascular.
"În ciuda legăturilor bine documentate între obezitate și numeroase probleme cardiovasculare, obezitatea nu a primit atenția meritată în comparație cu alți factori de risc modificabili", spune prof. Emeline Van Craenenbroeck, potrivit European Heart Journal.
Declarația își propune să ghideze practicile bazate pe dovezi pentru prevenirea și gestionarea obezității în contextul bolilor cardiovasculare.
Obezitatea, impact asupra inimii - FOTO: Freepik@Tombomumet Studio
Declarația de Consens subliniază că obezitatea agravează factori de risc cardiovascular bine cunoscuți, precum diabetul de tip 2 (T2DM), dislipidemia și hipertensiunea. De asemenea, afectează direct structura și funcția cardiacă, ducând la dezvoltarea bolilor cardiovasculare independent de alți factori de risc.
În mod notabil, aproximativ 80-85% dintre persoanele cu T2DM sunt supraponderale sau obeze, iar cei cu obezitate sunt de aproape trei ori mai susceptibili de a dezvolta T2DM decât cei cu greutate normală.
Gestionarea eficientă a obezității necesită o abordare cuprinzătoare care implică intervenții comportamentale, modificări dietetice, activitate fizică, terapie farmacologică și, atunci când este cazul, opțiuni chirurgicale. În ciuda gamei de tratamente disponibile, gestionarea obezității a fost întârziată în comparație cu alți factori de risc cardiovasculari.
Noile medicamente anti-obezitate, cum ar fi agonistii de peptide-1 (GLP-1), au arătat promisiuni atât în ceea ce privește pierderea în greutate, cât și în îmbunătățirea rezultatelor cardiovasculare. Cu toate acestea, efectele pe termen lung și sustenabilitatea acestor tratamente necesită cercetări suplimentare.
Declarația de Consens recunoaște că rezolvarea crizei obezității depășește intervențiile individuale. Se solicită politici publice solide pentru a aborda factorii societali și de mediu care contribuie la epidemia de obezitate. Declarația critică atitudinea pasivă a guvernelor de-a lungul decadelor și subliniază necesitatea unor eforturi pro-active din partea profesioniștilor din domeniul sănătății, inclusiv a cardiologilor, pentru a gestiona și preveni obezitatea în mod eficient.
Autorii Declarației de Consens îndeamnă furnizorii de servicii de sănătate să integreze gestionarea obezității în practica lor ca parte a reducerii cuprinzătoare a riscurilor cardiovasculare. Ei pledează pentru o schimbare către strategii de combinație care includ atât intervenții legate de stilul de viață, cât și tratamente farmacologice, subliniind că aderarea pe termen lung la stiluri de viață sănătoase este esențială pentru menținerea beneficiilor oricărui tratament.
Cu obezitatea afectând peste 60% din populația europeană și contribuind semnificativ la bolile cardiovasculare, apelul la acțiune este clar: o abordare multifațetată care implică indivizi, profesioniști din domeniul sănătății și factorii de decizie politică este crucială în combaterea acestei crize globale de sănătate.
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Medicii, îndemnați să regândească tratamentele pentru diabet. 40% dintre pacienți își pun sănătatea în pericol
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Cum îți dai seama dacă ai prediabet? Fă acest test simplu acum! Află care sunt, de fapt, valorile normale ale glicemiei.
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
