Obezitatea infantilă este îngrijorătoare la nivel național. Aceasta poate duce chiar la suicid.
Obezitatea infantilă în rândul copiilor cu vârste între 6 și 18 ani este de 10% în regiunea de Vest a României. Un ghid pentru părinți a fost realizat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu”.
În 2018, pentru o perioadă de 3 luni s-a făcut monitorizarea incidenței excesului ponderal la copiii care s-au prezentat pentru evaluare pediatrică în Compartimentul de Primiri Urgențe al Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului ”Alessandrescu-Rusescu”, București, iar datele au fost îngrijorătoare. 7.5% dintre copii erau supraponderali și 18.5% erau obezi.
”Este larg acceptat faptul că dezvoltarea obezității rezultă dintr-un dezechilibru între aportul și cheltuielile energetice ale organismului. Creșterea bilanțului energetic pozitiv este strâns asociată cu stilul de viață adoptat și preferințele privind aportul alimentar”, arată ghidul.
Există dovezi care indică faptul că fondul genetic al unui individ este important în determinarea riscului de obezitate. Per total, cercetările recente au arătat că o serie de factori contribuie la obezitatea pediatrică și pot fi împărțiți în factori genetici, comportamentali și de mediu.
”S-a demonstrat de-a lungul timpului că deși 25-40% dintre oameni au susceptibilitate genetică de a avea un IMC crescut, aceasta trebuie adesea să fie cuplată cu factori de mediu și comportamentali pentru a afecta propriu-zis greutatea.
Factorul genetic este implicat în mai puțin de 5% din cazurile de obezitate infantilă. Prin urmare, în timp ce genetica poate juca un rol în dezvoltarea obezității, aceasta nu este cauza principală a creșterii dramatice a obezității infantile”, mai notează documentul.
Unul dintre factorii care este cel mai semnificativ legat de obezitate este stilul de viață sedentar, caracterizat prin lipsa activităților fizice și a practicării sporturilor. Tendințele actuale în utilizarea excesivă a tehnologiilor moderne a crescut semnificativ timpul sedentar, copiii participând la multe activități care necesită cheltuieli minime de energie.
”Astfel, aceștia ajung să își petreacă până la jumătate din perioada de timp de după școală cu comportamente sedentare, iar această durată crește odată cu adolescența. Cele mai frecvente comportamente sedentare sunt reprezentate de utilizarea televizorului, jocurile video și utilizarea telefonului.
De exemplu, la nivel european un copil petrece în medie 2.7 ore uitându-se la televizor, iar fiecare oră petrecută la televizor, s-a demonstrat că duce la o creștere a prevalenței obezității cu 2%”, mai notează documentul.
Alimentația necorespunzătoare este un alt factor important implicat în apariția excesului ponderal.
”Consumul alimentelor de tip fast-food, băuturile cu zahăr, gustările repetate bazate pe zaharuri și dimensiunile crescute ale porțiilor sunt principalii factori dietetici care duc la un IMC crescut. În același timp, familia are un rol important în ceea ce ține de comportamentul alimentar al copilului”, mai notează documentul.
Implicațiile fiziopatogenice și metabolice ale obezității sunt de durată și determină apariția altor afecțiuni cronice. În numeroase studii obezitatea la copil a fost asociată cu bolile cardiovasculare, creșterea rezistenței la insulină și apariția diabetului zaharat de tip 2, dislipidemie, steatoză hepatică, anomalii menstruale, afecțiuni ale pielii, sindrom de apnee în somn și probleme ortopedice.
”O importanță deosebită trebuie acordată implicațiilor sociale și psihologice. Astfel, sunt multe dovezi care ne arată că la copiii obezi apar fenomene precum izolare socială, probleme emoționale, scăderea stimei de sine, depresie, anxietate, putând duce chiar la suicid”, notează ghidul.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Sarcina și nașterea reprezintă unele dintre cele mai frumoase momente din viața unei femei.
Dezvoltarea fătului în timpul sarcinii este un proces complex și impresionant.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Concentraţii ridicate de microplastice şi nanoplastice au fost descoperite în placenta copiilor născuţi prematur.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
