Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI. De la numărul tot mai mare de copii cu kilograme în plus până la adulți care se confruntă cu probleme serioase de sănătate din cauza greutății excesive, această condiție medicală devenit un subiect fierbinte de discuție.
Dar rămâne întrebarea: este obezitatea o alegere sau o boală?
Ce înseamnă, de fapt, obezitatea?
Vezi și:
Uscarea hainelor în casă îți distruge plămânii. Greșeala pe care o faci iarna. Asta șterge mucegaiul
Sute de persoane deghizate în Marilyn Monroe s-au aruncat în ocean pentru bolnavii de cancer
Mozzarella, efect pozitiv pentru prevenirea cancerului de colon. Are conținut ridicat de proteine și menține echilibrul intestinal
Obezitatea nu înseamnă doar câteva kilograme în plus, ci este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate afecta grav sănătatea.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea printr-un indice de masă corporală (IMC) de peste 30.
Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci una care crește riscul unor boli grave, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, afecțiunile cardiovasculare și chiar unele tipuri de cancer.
Obezitatea: o alegere personală?
Există o concepție larg răspândită conform căreia obezitatea este rezultatul alegerilor personale.
Într-adevăr, stilul de viață joacă un rol important. Alimentația bogată în calorii, zahăr și grăsimi nesănătoase, combinată cu lipsa activității fizice, duce în mod clar la creșterea în greutate.
În plus, factorii psihologici, cum ar fi stresul, anxietatea și obiceiurile nesănătoase formate în copilărie, influențează semnificativ modul în care oamenii mănâncă.
Din această perspectivă, s-ar putea spune că obezitate este o consecință a alegerilor noastre zilnice - alegem ce mâncăm, alegem cât ne mișcăm și alegem de stil de viață adoptăm
Cu toate acestea, realitatea este mult mai complexă.
Obezitatea: o boală?
Ei bine, deși factorii legați de stilul de viață sunt importanți, obezitatea nu poate fi redusă doar la o chestiune de voință.
Medicina modernă o recunoaște ca pe o boală cronică, o boală influențată de multiple elemente biologice, genetice și hormonale.
În ceea ce privește genetica, unele persoanele au o predispoziție genetică spre acumularea de grăsime. Dacă părinții sunt obezi, copiii lor au un risc mult mai mare să devină și ei supraponderali sau obezi.
Apoi, dereglările hormonale, cum ar fi rezistența la insulină, sindromul ovarelor polichistice sau hipotiroidismul, pot duce la creșterea în greutate, indiferent de cât de sănătos mănâncă persoana respectivă.
Studiile arată că organismul uman tinde să își apere greutatea acumulată. După o dietă, metabolismul încetinește, iar corpul încearcă să stocheze grăsime, ceea ce face extrem de dificilă menținerea pierderii în greutate.
Inclusiv mediul social și economic joacă un rol. Oamenii care trăiesc în medii în care mâncarea sănătoasă este greu accesibilă sau scumpă sunt mai predispuși să dezvolte obezitate. În plus, lipsa de timp pentru gătit sau pentru exerciții fizice contribuie la această problemă.
Obezitatea: o alegere sau o boală?
Dacă privim obezitatea doar ca pe o alegere, tindem să judecăm și să blamăm persoanele afectate, ceea ce poate duce la stigmatizare și la o lipsă de empatie.
Mulți oameni obezi ce simt vinovați sau rușinați, ceea ce îi împiedică să caute ajutor medical sau să facă schimbări durabile.
Dacă o înțelegeam ca pe o boală, atunci perspectivă se schimbă.
Pentru a combate obezitatea,trebuie să privim problema în ansamblu și să adoptăm soluții care țin cont atât de factori individuali, cât și de cei externi.
E important să înțelegem importanța unei alimentații echilibrate și să ne mișcăm mai mult.
