Obezitatea: o simplă alegere sau o boală care ne controlează viața?
Obezitatea este una dintre cele mai mari provocări de sănătate publică ale secolului XXI. De la numărul tot mai mare de copii cu kilograme în plus până la adulți care se confruntă cu probleme serioase de sănătate din cauza greutății excesive, această condiție medicală devenit un subiect fierbinte de discuție.
Dar rămâne întrebarea: este obezitatea o alegere sau o boală?
Vezi și:
Uscarea hainelor în casă îți distruge plămânii. Greșeala pe care o faci iarna. Asta șterge mucegaiul
Sute de persoane deghizate în Marilyn Monroe s-au aruncat în ocean pentru bolnavii de cancer
Obezitatea nu înseamnă doar câteva kilograme în plus, ci este o afecțiune caracterizată prin acumularea excesivă de grăsime corporală, care poate afecta grav sănătatea.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea printr-un indice de masă corporală (IMC) de peste 30.
Aceasta nu este doar o problemă estetică, ci una care crește riscul unor boli grave, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, afecțiunile cardiovasculare și chiar unele tipuri de cancer.
Există o concepție larg răspândită conform căreia obezitatea este rezultatul alegerilor personale.
Într-adevăr, stilul de viață joacă un rol important. Alimentația bogată în calorii, zahăr și grăsimi nesănătoase, combinată cu lipsa activității fizice, duce în mod clar la creșterea în greutate.
În plus, factorii psihologici, cum ar fi stresul, anxietatea și obiceiurile nesănătoase formate în copilărie, influențează semnificativ modul în care oamenii mănâncă.
Din această perspectivă, s-ar putea spune că obezitate este o consecință a alegerilor noastre zilnice - alegem ce mâncăm, alegem cât ne mișcăm și alegem de stil de viață adoptăm
Cu toate acestea, realitatea este mult mai complexă.
Ei bine, deși factorii legați de stilul de viață sunt importanți, obezitatea nu poate fi redusă doar la o chestiune de voință.
Medicina modernă o recunoaște ca pe o boală cronică, o boală influențată de multiple elemente biologice, genetice și hormonale.
În ceea ce privește genetica, unele persoanele au o predispoziție genetică spre acumularea de grăsime. Dacă părinții sunt obezi, copiii lor au un risc mult mai mare să devină și ei supraponderali sau obezi.
Apoi, dereglările hormonale, cum ar fi rezistența la insulină, sindromul ovarelor polichistice sau hipotiroidismul, pot duce la creșterea în greutate, indiferent de cât de sănătos mănâncă persoana respectivă.
Studiile arată că organismul uman tinde să își apere greutatea acumulată. După o dietă, metabolismul încetinește, iar corpul încearcă să stocheze grăsime, ceea ce face extrem de dificilă menținerea pierderii în greutate.
Inclusiv mediul social și economic joacă un rol. Oamenii care trăiesc în medii în care mâncarea sănătoasă este greu accesibilă sau scumpă sunt mai predispuși să dezvolte obezitate. În plus, lipsa de timp pentru gătit sau pentru exerciții fizice contribuie la această problemă.
Dacă privim obezitatea doar ca pe o alegere, tindem să judecăm și să blamăm persoanele afectate, ceea ce poate duce la stigmatizare și la o lipsă de empatie.
Mulți oameni obezi ce simt vinovați sau rușinați, ceea ce îi împiedică să caute ajutor medical sau să facă schimbări durabile.
Dacă o înțelegeam ca pe o boală, atunci perspectivă se schimbă.
Pentru a combate obezitatea,trebuie să privim problema în ansamblu și să adoptăm soluții care țin cont atât de factori individuali, cât și de cei externi.
E important să înțelegem importanța unei alimentații echilibrate și să ne mișcăm mai mult.
Diabetul poate fi inversat. Astfel, pancreasul poate din nou să producă insulină.
Cum îți dai seama dacă ai prediabet? Fă acest test simplu acum! Află care sunt, de fapt, valorile normale ale glicemiei.
O formă letală de diabet rămâne nediagnosticată. Cine sunt cele mai afectate persoane.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Alimentul neașteptat care poate preveni diabetul. Reglează controlului zahărului din sânge, reducând astfel riscul de a dezvolta diabet.
Aceasta este cea mai mare greșeală pe care o facem când mâncăm, iar consecințele sunt însemnate.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
De ce pe vremuri oamenii erau mai slabi și care este motivul pentru care ne îngrășăm chiar dacă nu prea mâncăm.
Acest aliment scade glicemia și ajută la gestionarea diabetului.
Acest aliment care se regăsește în aproape orice bucătărie ne omoară cu zile. Duce la infarct și AVC.
Tratamentul diabeticilor, schimbat total. Milioane de diabetici vor rămâne fără tratament.
Aceste cinci semne ale diabetului apar în faza de debut a bolii. Sunt semne minore, dar esențiale.
