Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Studii recente au examinat o legătură interesantă între deținerea unei pisici și riscul de a dezvolta tulburări legate de schizofrenie. Cercetătorii au analizat date dintr-o gamă largă de studii efectuate pe parcursul mai multor decenii, încercând să determine dacă există vreo legătură între deținerea de pisici și afecțiunile mintale precum schizofrenia.
Schizofrenia și alte tulburări psihotice sunt afecțiuni complexe cu numeroși factori de risc, inclusiv genetica, expunerile la mediu și factorii stilului de viață. De-a lungul anilor, a apărut o ipoteză care sugerează că expunerea la pisici ar putea juca un rol în dezvoltarea tulburărilor asemănătoare schizofreniei.
Această idee nu este nouă, fiind propusă încă din 1995, cu implicarea unui parazit cunoscut sub numele de Toxoplasma gondii. Acest parazit, transmis prin contactul cu pisicile, a fost legat de modificări ale comportamentului și personalității, putând influența apariția tulburărilor psihotice.
Un studiu semnificativ, realizat de cercetători australieni, a analizat 17 studii publicate pe o perioadă de 44 de ani. Aceste studii, provenind din 11 țări, au fost atent selectate pentru a analiza relația dintre deținerea unei pisici și rezultatele legate de schizofrenie.
Cercetarea a relevat o asociere izbitoare: s-a constatat că persoanele care dețineau pisici aveau o probabilitate semnificativ mai mare de a dezvolta tulburări legate de schizofrenie. De fapt, persoanele expuse la pisici aveau de două ori mai multe șanse de a dezvolta astfel de afecțiuni în comparație cu persoanele fără contact cu felinele.
Legătura potențială dintre deținerea de pisici și schizofrenie este atribuită în mare parte Toxoplasma gondii, un parazit care poate fi transmis prin carne insuficient gătită sau apă contaminată. Mai ales, acesta poate fi transmis și prin fecale sau mușcături de pisică.
Odată ajuns în corpul uman, Toxoplasma gondii se poate infiltra în sistemul nervos central, unde s-a demonstrat că influențează neurotransmițătorii. Această perturbare a chimiei creierului poate duce la schimbări de personalitate, dificultăți cognitive și, în unele cazuri, psihoză.
Cu toate acestea, cercetarea nu confirmă faptul că deținerea unei pisici cauzează în mod direct schizofrenia, deoarece asocierea rămâne una complexă.
Deși Toxoplasma gondii a fost asociată cu modificări ale comportamentului și chiar cu simptome psihotice, nu este încă clar dacă deținerea unei pisici este principala cale de expunere sau dacă pot interveni alți factori.
Foto: Freepik @wirestock
În ciuda numărului tot mai mare de dovezi care susțin asocierea dintre deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie, nu toate studiile au produs rezultate consecvente.
Unele studii nu au găsit nicio corelație semnificativă între expunerea la pisici în copilărie și dezvoltarea ulterioară a schizofreniei, în timp ce altele sugerează un efect mai semnificativ în anumite perioade ale vieții timpurii, cum ar fi între 9 și 12 ani.
În plus, cercetările privind legătura dintre deținerea de pisici și experiențele de tip psihotic (PLE) rămân neconcludente. În timp ce unele studii au asociat expunerea la pisici cu scoruri mai mari pe scalele de măsurare a PLE, alte studii nu au găsit o astfel de corelație.
Această neconcordanță subliniază necesitatea unor metode de cercetare mai standardizate și a unor investigații suplimentare privind momentul și natura expunerii la pisici.
Constatările metaanalizei, care a inclus studii dintr-o gamă largă de perioade de timp și surse, au arătat o asociere notabilă între deținerea de pisici și tulburările legate de schizofrenie. În modelele neajustate, raportul de cote (OR) a fost de 2,35, indicând un risc semnificativ crescut.
Chiar și după ajustarea diferitelor covariate, odds ratio-ul a rămas ridicat la 2,24, consolidând legătura potențială dintre expunerea la pisici și riscurile pentru sănătatea mintală.
Cu toate acestea, ca în cazul oricărui studiu observațional, este important să ne amintim că corelația nu este egală cu cauzalitatea. Deși asocierea este puternică, mecanismele exacte din spatele acestei relații rămân neclare și sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica factorii exacți aflați în joc.
Deși dovezile colectate din aceste studii sugerează o legătură semnificativă între deținerea unei pisici și tulburările legate de schizofrenie, cercetătorii subliniază importanța unor studii suplimentare pentru a confirma și a extinde aceste constatări. În special, este nevoie de studii la scară mai mare, de înaltă calitate, cu metode mai standardizate de măsurare atât a expunerii la pisici, cât și a rezultatelor privind sănătatea mintală.
În plus, rolul potențial al Toxoplasma gondii în influențarea sănătății mintale trebuie să fie studiat mai riguros. Înțelegerea faptului dacă acest parazit este adevăratul vinovat sau dacă sunt implicați alți factori de mediu va fi esențială pentru descifrarea impactului real al deținerii pisicilor asupra sănătății mintale.
Relația dintre deținerea de pisici și tulburările legate de schizofrenie este un domeniu de cercetare multifațetat și în curs de desfășurare. Deși studiile sugerează o corelație notabilă, natura exactă a acestei legături rămâne neclară.
Cercetătorii sunt de acord că sunt necesare mai multe studii aprofundate de înaltă calitate pentru a înțelege mai bine modul în care factorii de mediu, inclusiv deținerea de animale de companie, contribuie la rezultatele privind sănătatea mintală.
Pe măsură ce cercetările continuă, rolul Toxoplasma gondii și al altor agenți patogeni potențiali, precum și momentul și amploarea expunerii la pisici, vor rămâne probabil domenii-cheie de interes pentru dezlegarea acestei probleme complexe.
Între timp, persoanele care dețin pisici sau se gândesc să adopte una nu trebuie să fie prea îngrijorate de aceste constatări. Dovezile care leagă deținerea de pisici problemele de sănătate mintală nu sunt încă concludente, iar mulți alți factori influențează dezvoltarea schizofreniei și a tulburărilor conexe.
Sunt necesare investigații suplimentare înainte de a se putea trage concluzii ferme cu privire la riscurile asociate cu deținerea unei pisici ca animal de companie.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Fobiile sunt frici intense și iraționale care pot influența profund viața cotidiană, dar cu înțelegere și tratament, ele pot fi depășite.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
