Prea multă fericire poate dăuna GRAV sănătății. DE CE nu e bine să fim fericiți mereu
De-a lungul vieții, principalul nostru scop este să fim fericiți. Asta ne învață părinții încă de mici, apoi școala și societatea. Doar că prea multă fericire...strică. Iată ce spun...
În ultimii ani, am văzut o explozie de cercetări științifice care dezvăluie exact cât de bune sunt sentimentele pozitive pentru noi. Știm că fericirea ne motivează să depășim obstacolele, ne protejează de unele efecte ale stresului și chiar combate afecțiunile fizice și mentale.
Când suntem fericiţi, corpul nostru secretă anumiţi hormoni responsabili cu starea noastră de bine. Cu ajutorul lor, ne putem vindeca organismul şi putem avea o gândire pozitivă. Totuși, specialiştii spun că nu este un lucru sănătos să fii într-o stare de mulţumire permanentă.
Psihologul Charles Carver afirmă că emoţiile pozitive, inclusiv fericirea, pot duce la încetinirea factorilor de apărare pe care îi avem în anumite situaţii. Fericirea scade performanța profesională. Responsabilă de rezultate bune la locul de muncă este furia.
Potrivit psihologului, dacă ne dorim o avansare continuă în domeniul profesional, nu avem nevoie de o stare constantă de fericire, ci de realism şi de echilibru emoţional.
1. Prea multă fericire te poate face mai puțin creativ și mai puțin sigur pe tine
Se pare că fericirea are un cost atunci când este experimentată prea intens.
Spre exemplu, ni se spune adesea că fericirea stimulează gândirea creativă și ne poate ajuta să abordăm probleme sau puzzle-uri. Acesta este cazul când experimentăm niveluri moderate de fericire. Dar, conform metaanalizei din 2008 a lui Mark Alan Davis a relației dintre dispoziție și creativitate, atunci când oamenii experimentează cantități intense și poate copleșitoare de fericire, nu mai experimentează același impuls de creativitate. Mai mult, psihologul Barbara Fredrickson a descoperit că prea multă emoție pozitivă îi face pe oameni inflexibili în fața noilor provocări.
Fericirea excesivă nu numai că își șterge uneori beneficiile pentru noi, poate fi un rău psihologic. De ce? Răspunsul poate sta în scopul și funcția fericirii. Când experimentăm fericirea, atenția noastră se îndreaptă spre lucruri interesante și pozitive din viața noastră. Atunci când ne simțim fericiți, nu mai suntem interesați să explorăm noi posibilități și să ne asumăm riscuri.
2. Fericirea nu este potrivită pentru orice situație
Emoțiile noastre ne ajută să ne adaptăm la noi circumstanțe, provocări și oportunități. Furia ne mobilizează să depășim obstacolele; frica ne avertizează asupra amenințărilor; tristețea semnalează pierderea.
3. Nu toate tipurile de fericire sunt bune pentru tine
„Fericirea” este un singur termen, dar se referă la un curcubeu de emoții: energie, lacrimi, extaz, beatitudine, generozitate etc. Dar toate tipurile de fericire sunt benefice? Se pare că nu. De fapt, o analiză mai nuanțată a diferitelor tipuri de fericire sugerează că unele forme pot fi, de fapt, o sursă de disfuncționalitate.
Un exemplu este mândria, un sentiment plăcut asociat cu rangul social ridicat sau statutul. Ca atare, este adesea văzută ca un tip de emoție pozitivă care ne face să ne concentrăm mai mult pe noi înșine. Mândria poate fi bună în anumite contexte și forme, cum ar fi câștigarea unui premiu dificil sau obținerea unei promovări la locul de muncă.
Cu toate acestea, cercetările făcute de Sheri Johnson și Dacher Keltner constată că, atunci când experimentăm prea multă mândrie, fără un merit autentic, poate duce la rezultate sociale negative, cum ar fi agresivitatea față de ceilalți, comportament antisocial și chiar un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi mânie.
4. Vânarea fericirii te poate face, de fapt, nefericit
Nu este surprinzător că majoritatea oamenilor vor să fie fericiți. Totuși, vânarea fericirii este sănătoasă? Iris Mauss suține că nu. De fapt, cu cât oamenii urmăresc fericirea, cu atât par a fi mai puțin capabili să o obțină. A avea ca principal scop fericirea poate duce la probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară.
-
-
Horia Moculescu, internat la ATI05.11.2025, 22:26
-
-
Pasta de dinți făcută din păr uman ar putea regenera smalțul dentar05.11.2025, 21:56
-
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
