Prea multă fericire poate dăuna GRAV sănătății. DE CE nu e bine să fim fericiți mereu

De-a lungul vieții, principalul nostru scop este să fim fericiți. Asta ne învață părinții încă de mici, apoi școala și societatea. Doar că prea multă fericire...strică. Iată ce spun...
În ultimii ani, am văzut o explozie de cercetări științifice care dezvăluie exact cât de bune sunt sentimentele pozitive pentru noi. Știm că fericirea ne motivează să depășim obstacolele, ne protejează de unele efecte ale stresului și chiar combate afecțiunile fizice și mentale.
Când suntem fericiţi, corpul nostru secretă anumiţi hormoni responsabili cu starea noastră de bine. Cu ajutorul lor, ne putem vindeca organismul şi putem avea o gândire pozitivă. Totuși, specialiştii spun că nu este un lucru sănătos să fii într-o stare de mulţumire permanentă.
Psihologul Charles Carver afirmă că emoţiile pozitive, inclusiv fericirea, pot duce la încetinirea factorilor de apărare pe care îi avem în anumite situaţii. Fericirea scade performanța profesională. Responsabilă de rezultate bune la locul de muncă este furia.
Potrivit psihologului, dacă ne dorim o avansare continuă în domeniul profesional, nu avem nevoie de o stare constantă de fericire, ci de realism şi de echilibru emoţional.
1. Prea multă fericire te poate face mai puțin creativ și mai puțin sigur pe tine
Se pare că fericirea are un cost atunci când este experimentată prea intens.
Spre exemplu, ni se spune adesea că fericirea stimulează gândirea creativă și ne poate ajuta să abordăm probleme sau puzzle-uri. Acesta este cazul când experimentăm niveluri moderate de fericire. Dar, conform metaanalizei din 2008 a lui Mark Alan Davis a relației dintre dispoziție și creativitate, atunci când oamenii experimentează cantități intense și poate copleșitoare de fericire, nu mai experimentează același impuls de creativitate. Mai mult, psihologul Barbara Fredrickson a descoperit că prea multă emoție pozitivă îi face pe oameni inflexibili în fața noilor provocări.
Fericirea excesivă nu numai că își șterge uneori beneficiile pentru noi, poate fi un rău psihologic. De ce? Răspunsul poate sta în scopul și funcția fericirii. Când experimentăm fericirea, atenția noastră se îndreaptă spre lucruri interesante și pozitive din viața noastră. Atunci când ne simțim fericiți, nu mai suntem interesați să explorăm noi posibilități și să ne asumăm riscuri.
2. Fericirea nu este potrivită pentru orice situație
Emoțiile noastre ne ajută să ne adaptăm la noi circumstanțe, provocări și oportunități. Furia ne mobilizează să depășim obstacolele; frica ne avertizează asupra amenințărilor; tristețea semnalează pierderea.
3. Nu toate tipurile de fericire sunt bune pentru tine
„Fericirea” este un singur termen, dar se referă la un curcubeu de emoții: energie, lacrimi, extaz, beatitudine, generozitate etc. Dar toate tipurile de fericire sunt benefice? Se pare că nu. De fapt, o analiză mai nuanțată a diferitelor tipuri de fericire sugerează că unele forme pot fi, de fapt, o sursă de disfuncționalitate.
Un exemplu este mândria, un sentiment plăcut asociat cu rangul social ridicat sau statutul. Ca atare, este adesea văzută ca un tip de emoție pozitivă care ne face să ne concentrăm mai mult pe noi înșine. Mândria poate fi bună în anumite contexte și forme, cum ar fi câștigarea unui premiu dificil sau obținerea unei promovări la locul de muncă.
Cu toate acestea, cercetările făcute de Sheri Johnson și Dacher Keltner constată că, atunci când experimentăm prea multă mândrie, fără un merit autentic, poate duce la rezultate sociale negative, cum ar fi agresivitatea față de ceilalți, comportament antisocial și chiar un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi mânie.
4. Vânarea fericirii te poate face, de fapt, nefericit
Nu este surprinzător că majoritatea oamenilor vor să fie fericiți. Totuși, vânarea fericirii este sănătoasă? Iris Mauss suține că nu. De fapt, cu cât oamenii urmăresc fericirea, cu atât par a fi mai puțin capabili să o obțină. A avea ca principal scop fericirea poate duce la probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară.
-
De ce cancerul la inimă este extrem de rar04.09.2025, 15:50
-
Cum ne afectează oboseala cronică și Long COVID corpul04.09.2025, 14:40
-
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer04.09.2025, 13:28
-
Utilizarea telefonului pe toaletă crește riscul de a dezvolta hemoroizi04.09.2025, 11:46
-
Cofeina slăbește efectul antibioticelor04.09.2025, 10:05
De ce ne postăm pe Internet viața personală. Boala psihică pe care ai putea să o ai dacă faci prea multe fotografii. Simona Trifu: Mă îngrijorează
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Primele semne ale amorțelii emoționale. Ce să faci dacă te simți detașat de lume și de propriile sentimente
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Cum poți să îți recapeți motivația atunci când ești depresiv. Este esențială pentru a trăi. 11 pași pe care îi poți realiza în fiecare zi pentru a te simți mai bine
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Provocarea celor 10 zile de detoxifiere digitală. Metode inedite pentru a te deconecta de la rețelele sociale
Află ce poți să faci pentru a-ți recâștiga bunăstarea mentală și pentru a redescoperi conexiunile autentice în afara rețelelor sociale.
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Bulimia nervoasă: semne, simptome și opțiuni de tratament. Cum ajuți o persoană care suferă de bulimie
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Narcisismul: tot ce trebuie să știi. Cum îți dai seama când o persoană este narcisistă
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.