Prea multă fericire poate dăuna GRAV sănătății. DE CE nu e bine să fim fericiți mereu

De-a lungul vieții, principalul nostru scop este să fim fericiți. Asta ne învață părinții încă de mici, apoi școala și societatea. Doar că prea multă fericire...strică. Iată ce spun...
În ultimii ani, am văzut o explozie de cercetări științifice care dezvăluie exact cât de bune sunt sentimentele pozitive pentru noi. Știm că fericirea ne motivează să depășim obstacolele, ne protejează de unele efecte ale stresului și chiar combate afecțiunile fizice și mentale.
Când suntem fericiţi, corpul nostru secretă anumiţi hormoni responsabili cu starea noastră de bine. Cu ajutorul lor, ne putem vindeca organismul şi putem avea o gândire pozitivă. Totuși, specialiştii spun că nu este un lucru sănătos să fii într-o stare de mulţumire permanentă.
Psihologul Charles Carver afirmă că emoţiile pozitive, inclusiv fericirea, pot duce la încetinirea factorilor de apărare pe care îi avem în anumite situaţii. Fericirea scade performanța profesională. Responsabilă de rezultate bune la locul de muncă este furia.
Potrivit psihologului, dacă ne dorim o avansare continuă în domeniul profesional, nu avem nevoie de o stare constantă de fericire, ci de realism şi de echilibru emoţional.
1. Prea multă fericire te poate face mai puțin creativ și mai puțin sigur pe tine
Se pare că fericirea are un cost atunci când este experimentată prea intens.
Spre exemplu, ni se spune adesea că fericirea stimulează gândirea creativă și ne poate ajuta să abordăm probleme sau puzzle-uri. Acesta este cazul când experimentăm niveluri moderate de fericire. Dar, conform metaanalizei din 2008 a lui Mark Alan Davis a relației dintre dispoziție și creativitate, atunci când oamenii experimentează cantități intense și poate copleșitoare de fericire, nu mai experimentează același impuls de creativitate. Mai mult, psihologul Barbara Fredrickson a descoperit că prea multă emoție pozitivă îi face pe oameni inflexibili în fața noilor provocări.
Fericirea excesivă nu numai că își șterge uneori beneficiile pentru noi, poate fi un rău psihologic. De ce? Răspunsul poate sta în scopul și funcția fericirii. Când experimentăm fericirea, atenția noastră se îndreaptă spre lucruri interesante și pozitive din viața noastră. Atunci când ne simțim fericiți, nu mai suntem interesați să explorăm noi posibilități și să ne asumăm riscuri.
2. Fericirea nu este potrivită pentru orice situație
Emoțiile noastre ne ajută să ne adaptăm la noi circumstanțe, provocări și oportunități. Furia ne mobilizează să depășim obstacolele; frica ne avertizează asupra amenințărilor; tristețea semnalează pierderea.
3. Nu toate tipurile de fericire sunt bune pentru tine
„Fericirea” este un singur termen, dar se referă la un curcubeu de emoții: energie, lacrimi, extaz, beatitudine, generozitate etc. Dar toate tipurile de fericire sunt benefice? Se pare că nu. De fapt, o analiză mai nuanțată a diferitelor tipuri de fericire sugerează că unele forme pot fi, de fapt, o sursă de disfuncționalitate.
Un exemplu este mândria, un sentiment plăcut asociat cu rangul social ridicat sau statutul. Ca atare, este adesea văzută ca un tip de emoție pozitivă care ne face să ne concentrăm mai mult pe noi înșine. Mândria poate fi bună în anumite contexte și forme, cum ar fi câștigarea unui premiu dificil sau obținerea unei promovări la locul de muncă.
Cu toate acestea, cercetările făcute de Sheri Johnson și Dacher Keltner constată că, atunci când experimentăm prea multă mândrie, fără un merit autentic, poate duce la rezultate sociale negative, cum ar fi agresivitatea față de ceilalți, comportament antisocial și chiar un risc crescut de tulburări ale dispoziției, cum ar fi mânie.
4. Vânarea fericirii te poate face, de fapt, nefericit
Nu este surprinzător că majoritatea oamenilor vor să fie fericiți. Totuși, vânarea fericirii este sănătoasă? Iris Mauss suține că nu. De fapt, cu cât oamenii urmăresc fericirea, cu atât par a fi mai puțin capabili să o obțină. A avea ca principal scop fericirea poate duce la probleme grave de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburarea bipolară.
-
Semne timpurii de infarct pe care mulți le ignoră18.09.2025, 22:35
-
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
S-a înființat Federaţia Patronală a Farmaciilor din România18.09.2025, 15:52
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Ce trebuie să faci dacă ai halucinații. De ce apar și cum pot fi tratate. Legătura lor cu sănătatea mintală
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
Cum poți să controlezi starea de furie în momentele tensionante. Tehnici și exerciții pentru gestionarea furiei
Controlul emoțiilor intense este esențial pentru menținerea bunăstării mintale și emoționale.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.