Demența nu doar că fură amintirile, ci și personalitatea. Persoanele cu Alzheimer se confruntă cu schimbări profunde de comportament, devenind mai iritabile, anxioase sau apatice. Această transformare poate...
Vezi și: Sepsisul, amenințare mortală. Jumătate dintre pacienți mor în decurs de doi ani
Un studiu realizat de Universitatea din Michigan oferă noi perspective asupra modului în care demența, inclusiv boala Alzheimer, afectează nu doar memoria, ci și comportamentul. Cercetarea sugerează că acumularea proteinei tau în creier perturbă o rețea de comunicare crucială, numită rețeaua de saliență, care leagă diverse regiuni ale creierului responsabile de răspunsul la stimuli externi și de procesarea gândurilor interne.
Deși pierderea memoriei este adesea primul simptom asociat cu demența, multe persoane care suferă de această afecțiune experimentează și schimbări semnificative de comportament. Acestea pot include creșterea furiei, stării de neliniște, anxietății, depresiei sau chiar apatiei și, în unele cazuri, modificări ale personalității.
Aceste schimbări pot fi la fel de perturbatoare ca și pierderea abilităților cognitive, afectând calitatea vieții individului și interacțiunile acestuia cu ceilalți.
Cercetătorii au folosit tehnici avansate de imagistică pentru a studia creierele a 128 de persoane aflate în stadii incipiente de demență. Ei au descoperit că proteina tau – cunoscută deja pentru efectele sale asupra memoriei, cauzând încurcături ale fibrelor nervoase – perturbă și rețeaua de saliență, un sistem de conexiuni esențial pentru procesarea emoțiilor și luarea deciziilor cu privire la reacțiile față de mediu.
Studiul a arătat că, cu cât rețeaua de saliență era mai afectată de acumularea proteinei tau, cu atât erau mai severe simptomele comportamentale ale persoanei. Această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra modului în care schimbările comportamentale legate de demență pot începe mult înainte ca declinul cognitiv să devină sever, potrivit studiului publicat în Alzheimer's Association.
Demența - FOTO: Freepik@saqi47695
Echipa de cercetători a folosit două tipuri de imagistică cerebrală – rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și tomografie cu emisie de pozitroni (PET) – pentru a studia trei rețele cerebrale, concentrându-se pe modul în care acestea funcționează independent una de cealaltă.
Au descoperit că doar rețeaua de saliență era semnificativ perturbată în prezența proteinei tau, în timp ce alte rețele, cum ar fi rețeaua modului implicit, aveau un rol mai mult de susținere. Rețeaua frontoparietală, pe de altă parte, nu a arătat nicio corelație cu simptomele comportamentale.
Interesant este faptul că prezența unei alte proteine asociate cu Alzheimer, beta-amiloidul, nu părea să afecteze rețeaua de saliență sau să fie legată de schimbările comportamentale.
Vezi și: APOE4, gena care crește riscul de Alzheimer la femei. Inflamația cerebrală, factorul decisiv
Descoperirile studiului ar putea deschide calea pentru noi intervenții menite să încetinească sau să prevină schimbările comportamentale la persoanele aflate în stadii incipiente de demență.
Cercetătorii plănuiesc deja să testeze tehnici de stimulare cerebrală, cum ar fi utilizarea de curenți electrici ușori sau câmpuri magnetice, pentru a vedea dacă aceste metode pot îmbunătăți funcționarea rețelei de saliență și reduce simptomele comportamentale.
Cercetătorul principal, Alexandru D. Iordan, Ph.D., a subliniat că acesta este primul studiu care leagă patologia proteinei tau și disfuncția unei rețele cerebrale de schimbările comportamentale în boala Alzheimer. El și echipa sa sunt nerăbdători să exploreze potențialul stimulării cerebrale ca tratament, menționând că un studiu mai amplu pe acest subiect este deja în curs de desfășurare.
Pe lângă imagistica cerebrală, studiul evidențiază potențialul utilizării testelor de sânge pentru detectarea proteinelor tau și amiloid ca biomarkeri ai riscului de demență. Astfel de teste ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc de demență mai devreme, posibil chiar înainte ca declinul cognitiv să devină vizibil.
Cercetările viitoare vor avea ca scop înțelegerea modului în care acumularea proteinei tau influențează comportamentul pe parcursul timpului și dacă aceasta poate fi folosită pentru a prezice când ar putea apărea schimbările comportamentale la persoanele cu demență. Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor duce la tratamente personalizate care să vizeze rețelele cerebrale specifice implicate în reglarea comportamentului.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
