Proteina tau, impact asupra comportamentului. Persoanele cu demență și schimbările emoționale

Vezi și: Sepsisul, amenințare mortală. Jumătate dintre pacienți mor în decurs de doi ani

Un studiu realizat de Universitatea din Michigan oferă noi perspective asupra modului în care demența, inclusiv boala Alzheimer, afectează nu doar memoria, ci și comportamentul. Cercetarea sugerează că acumularea proteinei tau în creier perturbă o rețea de comunicare crucială, numită rețeaua de saliență, care leagă diverse regiuni ale creierului responsabile de răspunsul la stimuli externi și de procesarea gândurilor interne.

Dincolo de pierderea memoriei

Deși pierderea memoriei este adesea primul simptom asociat cu demența, multe persoane care suferă de această afecțiune experimentează și schimbări semnificative de comportament. Acestea pot include creșterea furiei, stării de neliniște, anxietății, depresiei sau chiar apatiei și, în unele cazuri, modificări ale personalității.

Aceste schimbări pot fi la fel de perturbatoare ca și pierderea abilităților cognitive, afectând calitatea vieții individului și interacțiunile acestuia cu ceilalți.

Rolul proteinei tau și al rețelei de saliență

Cercetătorii au folosit tehnici avansate de imagistică pentru a studia creierele a 128 de persoane aflate în stadii incipiente de demență. Ei au descoperit că proteina tau – cunoscută deja pentru efectele sale asupra memoriei, cauzând încurcături ale fibrelor nervoase – perturbă și rețeaua de saliență, un sistem de conexiuni esențial pentru procesarea emoțiilor și luarea deciziilor cu privire la reacțiile față de mediu.

Studiul a arătat că, cu cât rețeaua de saliență era mai afectată de acumularea proteinei tau, cu atât erau mai severe simptomele comportamentale ale persoanei. Această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra modului în care schimbările comportamentale legate de demență pot începe mult înainte ca declinul cognitiv să devină sever, potrivit studiului publicat în Alzheimer's Association.

Vezi și: Telefonul, instrumentul care poate ajuta la depistarea demenței. Comportamentul care semnalează degradarea creierului

Demența - FOTO: Freepik@saqi47695

Imagistica oferă noi indicii despre demență

Echipa de cercetători a folosit două tipuri de imagistică cerebrală – rezonanță magnetică funcțională (fMRI) și tomografie cu emisie de pozitroni (PET) – pentru a studia trei rețele cerebrale, concentrându-se pe modul în care acestea funcționează independent una de cealaltă.

Au descoperit că doar rețeaua de saliență era semnificativ perturbată în prezența proteinei tau, în timp ce alte rețele, cum ar fi rețeaua modului implicit, aveau un rol mai mult de susținere. Rețeaua frontoparietală, pe de altă parte, nu a arătat nicio corelație cu simptomele comportamentale.

Interesant este faptul că prezența unei alte proteine asociate cu Alzheimer, beta-amiloidul, nu părea să afecteze rețeaua de saliență sau să fie legată de schimbările comportamentale.

Vezi și: APOE4, gena care crește riscul de Alzheimer la femei. Inflamația cerebrală, factorul decisiv

Potențial pentru noi intervenții

Descoperirile studiului ar putea deschide calea pentru noi intervenții menite să încetinească sau să prevină schimbările comportamentale la persoanele aflate în stadii incipiente de demență.

Cercetătorii plănuiesc deja să testeze tehnici de stimulare cerebrală, cum ar fi utilizarea de curenți electrici ușori sau câmpuri magnetice, pentru a vedea dacă aceste metode pot îmbunătăți funcționarea rețelei de saliență și reduce simptomele comportamentale.

Cercetătorul principal, Alexandru D. Iordan, Ph.D., a subliniat că acesta este primul studiu care leagă patologia proteinei tau și disfuncția unei rețele cerebrale de schimbările comportamentale în boala Alzheimer. El și echipa sa sunt nerăbdători să exploreze potențialul stimulării cerebrale ca tratament, menționând că un studiu mai amplu pe acest subiect este deja în curs de desfășurare.

Vezi și: Cine și când decide oprirea tratamentului unui pacient. Dr. Gabriel Oniscu: Din punct de vedere al unei morți cu demnitate, fără suferință

Biomarkeri și tratamente personalizate

Pe lângă imagistica cerebrală, studiul evidențiază potențialul utilizării testelor de sânge pentru detectarea proteinelor tau și amiloid ca biomarkeri ai riscului de demență. Astfel de teste ar putea ajuta la identificarea persoanelor cu risc de demență mai devreme, posibil chiar înainte ca declinul cognitiv să devină vizibil.

Cercetările viitoare vor avea ca scop înțelegerea modului în care acumularea proteinei tau influențează comportamentul pe parcursul timpului și dacă aceasta poate fi folosită pentru a prezice când ar putea apărea schimbările comportamentale la persoanele cu demență. Cercetătorii speră că aceste descoperiri vor duce la tratamente personalizate care să vizeze rețelele cerebrale specifice implicate în reglarea comportamentului.