Proteza de umăr poate fi recomandată persoanelor care suferă de artroză și alte afecțiuni ale umărului.
Proteza de umăr poate fi recomandată în anumite situații. Este mai puțin întâlnită decât proteza de șold sau cea de genunchi. Proteza de umăr reprezintă înlocuirea articulației bolnave a umărului cu componente metalice şi de plastic.
Dr. Liviu Ojoga, medic primar ortopedie și traumatologie a explicat care sunt principalele afecțiuni pentru care este indicată proteza de umăr.
”Ca în cazul protezelor de șold sau de genunchi, principala cauză pentru care înlocuim articulația umărului este artroza, reprezintă îmbătrânirea și degradarea progresivă a cartijalului articular odată cu înaintarea în vârstă. A doua cauză sunt leziunile coafei rotatorilor. După aceasta urmează pacienții cu poliartrită reumatoidă, pacienții cu artroze secundare, cu necroza septică de cap humeral sau cu sechele post-fractură.
Există o paletă foarte variată de proteze de umăr. În primul rând, există proteze parțiale și proteze totale. Protezele parțiale înlocuiesc suprafața articulară a capului humeral. Protezele totale pot fi de două tipuri, anatomice și inversate”, a explicat dr. Liviu Ojoga, la Digi 24.
Vezi și: Paralizia facială, cauze și tratament. Poate fi semnul unui accident vascular cerebral
În România intervențiile de artroplastie nu sunt foarte frecvente. Numărul acestora este undeva la câteva sute pe an.
”Frecvența acestei intervenții depinde foarte mult de țara de care discutăm. în Statele Unite ale Americii vorbim de circa 50.000 de artroplastii pe an, iar în Europa numerele scad la jumătate. Germania - 20.000, Franța - 17.000, Italia - 10.000, iar în România vorbim de câteva sute pe an. Suntem foarte în urmă cu această intervenție, iar anii care urmează vor arăta trendul ascendent.
Rezultatele sunt foarte bune. Pacienții beneficiază de scăderea durerii și foarte important, de creșterea mobilității articulației, ceea ce se traduce în îmbunătățirea activităților de zi cu zi”, a mai precizat medicul.
Artroza este termenul pentru orice articulație din organism. O articulație la rândul său este punctul în care două oase se întâlnesc într-un mod care permite mișcarea. Artroza este, de asemenea, termenul pentru o boală degenerativă a articulației în care cartilajul care căptușește articulația se erodează în timp.
Artroza este un termen larg pentru bolile degenerative și alte boli ale articulației și este mai frecvent înțeleasă sub formă de osteoartrită. Prin urmare, termenul de artrită este uneori considerat a fi sinonim cu osteoartrita, în timp ce alteori artroza este văzută ca un preludiu sau stadiile incipiente ale osteoartritei.
”Înaintarea în vârstă, sportul practicat necorespunzător, traumatismele articulare și lipsa unei alimentații corecte pot reprezenta factorii care uzează articulațiile ducând în final la artroză.
Necesitatea protezării apare în urma unei deteriorări articulare, fiind varianta finală de tratament și păstrare a mobilității în cazul artrozei.
Proteza este o articulație artificială care este aplicată prin intermediul artroplastiei, procedura chirurgicală de montare a unei proteze articulare”, a explicat pe pagina sa de Facebook, medicul Ion Bogdan Codorean.
Capetele oaselor care fac parte dintr-o articulație au o suprafață netedă cunoscută sub numele de osul subcondral. Peste el se află cartilajul articular care este țesut conjunctiv puternic, dar flexibil, care protejează osul, permite o mișcare mai ușoară între suprafețe și, de asemenea, acționează ca un amortizor. Acest cartilaj face parte din suprafața articulară și nu osul în sine.
Articulația în sine are o căptușeală sinovială (sinoviu) care secretă lichid sinovial în spațiul articulației care lubrifiază suprafețele articulare și acționează ca un amortizor. O capsulă exterioară fixează articulația, notează Health Hype.
Cartilajul este un țesut conjunctiv flexibil. Celulele cartilaginoase sunt cunoscute sub numele de condroblaste care produc și eliberează cantități mari de substanțe diferite, cum ar fi colagenul, în matricea extracelulară. Această matrice este responsabilă pentru caracteristicile cartilajului și anume rezistența și flexibilitatea acestuia.
Uneori, condroblastele sunt prinse în matrice și sunt denumite apoi condrocite. Cartilajul este supus în mod constant uzurii. Cu toate acestea, celulele cartilaginoase completează în mod constant matricea cartilajului și, prin urmare, mențin integritatea cartilajului.
”Odată cu vârsta, capacitatea de a reface orice țesut se diminuează, dar nu încetează cu totul. Chiar și la persoanele mai tinere, capacitatea organismului de a reface țesutul este limitată de timp.
Dacă există o uzură constantă și excesivă a cartilajului articular care depășește timpul de reaprovizionare, atunci cartilajul se va eroda. Acesta este motivul pentru care artroza este mai frecvent întâlnită la vârstnici și mai frecvent la cei care sunt foarte activi.
Există, de asemenea, alți factori care complică și mai mult acest lucru, cum ar fi mediatorii inflamatori care afectează regenerarea cartilajului normal, deși există o inflamație mică sau deloc a articulației.
În mod similar, dacă există unele boli care stau la baza care încetinește sau oprește activitatea celulelor cartilajului, cartilajul se va uza în cele din urmă.
Pe măsură ce slăbește, bucăți de cartilaj se rup și plutesc în spațiul articular. Țesutul osos este acum expus la aceeasi uzura ca cartilajul articular, dar nu are flexibilitatea si capacitatea de regenerare.
Acesta este apoi distrus în timp și această condiție este cunoscut sub numele de osteoartrita”, mai arată Health Hype.
Medicul chirurg ortoped ne-a vorbit despre afecțiunea care apare la persoanele de peste 40 de ani. Greșeala pe care o fac mulți oameni.
Deteriorarea cartilajului genunchiului, prezentă la peste jumătate dintre persoanele trecute de 30 de ani, fără simptome.
Medicul Răzvan Ionuț Dragomir ne-a vorbit despre ruptura de menisc și care sunt șansele sale de vindecare.
Durerea și disconfortul în jurul articulațiilor pot afecta activitățile zilnice, dar soluțiile sunt mai simple decât ai putea crede.
