Recuperarea medicală este una dintre cele mai importante resurse terapeutice, spune prof. Dafin Mureșanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare.
”Din păcate, nu a fost organizat un sistem care să permită pacientului să beneficieze de această resursă, precizează profesorul Mureșanu, pentru dcmedical.ro. Nici măcar în marile patologii, cum ar fi de exemplu în accidentul vascular cerebral, nu sunt rezolvate problemele intervenției în acut. De susținerea pacientului pe termen lung, la nivel de sistem, nu se poate, încă, vorbi.
Care ar fi traseul de urmat pentru un pacient, într-un sistem ideal?
”Încă din centrul de stroke trebuie începută recuperarea, deci se intervine în acest sens începând din a șaptea-a zecea zi de la declanșarea unui AVC. Apoi, pacientul este preluat de a doua stație, respectiv departamentul de recuperare medicală din spital. În funcție de rezultat, pacientul continuă recuperarea acasă, ori într-un centru de cronici, fie cu profil medical, fie în clinici comunitare. Evident, când ajung acasă, cei care nu recuperează mersul trebuie să primească îngrijire la domiciliu. Când nu reușește recuperarea, pacientul trebuie asistat în ceea ce privește nevoile zilnice, iar aceastaa este o obligație a comunității”, a explicat profesorul Dafin Mureșanu.
Recuperarea, efort de echipă
”Traseul, în recuperarea medicală, este unul individualizat, arată prof. Mureșanu. Momentul și tipul intervenției depind de resursele biologice ale fiecărui pacient, de dimensiunea ariei afectate, de mulți alți factori. Ca urmare, nu există o soluție unică, așa cum nu poți repara cu un singur tip de șurubelniță toate aparatele din casă. Oricum, noi nu am reușit să finalizăm nici măcar primul segment, respectiv tratamentul acut, încă nu îndrăznim să visăm la un sistem complet. Recuperarea medicală este o activitate de echipă: neurolog, medic de recuperare, logoped, psiholog, fizioterapeut. Toți trebuie să lucreze împreună, nu e bine să apară dispute din cauza orgoliilor profesionale. Din păcate, unii percep o concurență între specialistul de medicină fizică și neurolog, de tip: vreți să ne luați bolnavii. Disputele vor dispărea când vor înțelege toți că recuperarea după o fractură de șold e diferită de recuperarea din Boala Parkinson, de exemplu, ca urmare toate specialitățile trebuie să coopereze pentru a acorda tratament individualizat, funcție de patologie și de condiția specifică a pacientului”.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
