Recuperarea medicală este una dintre cele mai importante resurse terapeutice, spune prof. Dafin Mureșanu, preşedintele Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare.
”Din păcate, nu a fost organizat un sistem care să permită pacientului să beneficieze de această resursă, precizează profesorul Mureșanu, pentru dcmedical.ro. Nici măcar în marile patologii, cum ar fi de exemplu în accidentul vascular cerebral, nu sunt rezolvate problemele intervenției în acut. De susținerea pacientului pe termen lung, la nivel de sistem, nu se poate, încă, vorbi.
Care ar fi traseul de urmat pentru un pacient, într-un sistem ideal?
”Încă din centrul de stroke trebuie începută recuperarea, deci se intervine în acest sens începând din a șaptea-a zecea zi de la declanșarea unui AVC. Apoi, pacientul este preluat de a doua stație, respectiv departamentul de recuperare medicală din spital. În funcție de rezultat, pacientul continuă recuperarea acasă, ori într-un centru de cronici, fie cu profil medical, fie în clinici comunitare. Evident, când ajung acasă, cei care nu recuperează mersul trebuie să primească îngrijire la domiciliu. Când nu reușește recuperarea, pacientul trebuie asistat în ceea ce privește nevoile zilnice, iar aceastaa este o obligație a comunității”, a explicat profesorul Dafin Mureșanu.
Recuperarea, efort de echipă
”Traseul, în recuperarea medicală, este unul individualizat, arată prof. Mureșanu. Momentul și tipul intervenției depind de resursele biologice ale fiecărui pacient, de dimensiunea ariei afectate, de mulți alți factori. Ca urmare, nu există o soluție unică, așa cum nu poți repara cu un singur tip de șurubelniță toate aparatele din casă. Oricum, noi nu am reușit să finalizăm nici măcar primul segment, respectiv tratamentul acut, încă nu îndrăznim să visăm la un sistem complet. Recuperarea medicală este o activitate de echipă: neurolog, medic de recuperare, logoped, psiholog, fizioterapeut. Toți trebuie să lucreze împreună, nu e bine să apară dispute din cauza orgoliilor profesionale. Din păcate, unii percep o concurență între specialistul de medicină fizică și neurolog, de tip: vreți să ne luați bolnavii. Disputele vor dispărea când vor înțelege toți că recuperarea după o fractură de șold e diferită de recuperarea din Boala Parkinson, de exemplu, ca urmare toate specialitățile trebuie să coopereze pentru a acorda tratament individualizat, funcție de patologie și de condiția specifică a pacientului”.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
