Remediul natural împotriva respirației urât mirositoare se regăsește în propria ta bucătărie.
Remediul natural împotriva respirației urât mirositoare. Cercetătorii afirmă că au descoperit un remediu pentru respirația urât mirositoare - și acesta se găsește în majoritatea bucătăriilor oamenilor.
O meta-analiză a studiilor existente a constatat că bacteriile probiotice din alimente fermentate precum iaurt, pâine de secară și supa miso pot elimina placa responsabilă de respirația urât mirositoare de pe dinți și limbă.
Compușii sulfurici volatili sunt principala cauză a respirației urât mirositoare persistente și apar atunci când bacteriile care trăiesc pe suprafața limbii descompun proteine prea rapid și creează un exces de substanțe chimice mirositoare.
Probioticele sunt bacterii benefice care trăiesc în corp, descompun și absorb nutrienții din alimente și protejează împotriva bacteriilor nocive. Alte alimente și băuturi bogate în probiotice includ murături și ceaiul la modă kombucha.
Vezi și: Coaja de kiwi, elixir pentru sănătate. Cinci moduri inedite pentru a o utiliza
Există deja mai multe tratamente pentru respirația urât mirositoare, inclusiv gargară cu apă de gură, gumă de mestecat, curățarea dinților și curățarea limbii.
Cu toate acestea, acestea pot îmbunătăți temporar igiena orală a unei persoane, dar obiceiurile proaste sau factorii genetici pot determina revenirea respirației urât mirositoare.
Cercetătorii de la Universitatea Sichuan din China au analizat dacă probioticele ar putea elimina proteinele responsabile de mirosul neplăcut, așa cum fac cu bacteriile nocive.
Aceștia au căutat bazele de date de cercetare pentru studii clinice relevante publicate până în februarie 2021. Au fost identificate șapte studii cu 278 de participanți care au fost eligibile pentru cercetarea lor - fiecare comparând probioticele cu un placebo ca tratament pentru respirația urât mirositoare.
Probioticele analizate în studiu au fost: Lactobacillus salivarius, Lactobacillus reuteri, Streptococcus salivarius și Weissella cibaria, potrivit Daily Mail. Toate au fost sub formă de suplimente.
Numărul de participanți în fiecare studiu a fost mic, variind de la 23 la 68, cu vârste între 19 și 70 de ani. Perioadele de monitorizare au variat între două și 12 săptămâni.
Gravitatea respirației urât mirositoare a fost determinată de nivelurile de proteine responsabile de aceasta - compușii sulfurici volatili - detectați în gură și pe limbă.
Cercetătorii au luat în considerare și nivelurile de placa găsite pe limbă și dinți în anumite studii, deoarece această acumulare este, de asemenea, responsabilă pentru respirația urât mirositoare.
Analiza datelor consolidate, publicată în BMJ Open, a arătat că scorurile pentru respirația urât mirositoare au scăzut semnificativ la cei care au primit probiotice în comparație cu cei care au primit un placebo.
Același rezultat a fost observat și pentru nivelurile de compuși sulfurici volatili detectați, deși acestea au variat ”substanțial” în studiile individuale.
Efectele observate au fost relativ de scurtă durată - până la patru săptămâni - după care nu s-a mai observat nicio diferență semnificativă. Aceasta înseamnă că o persoană trebuie să continue să ia suplimente pentru a menține o respirație fără miros neplăcut.
Dar nu au existat diferențe semnificative în scorurile de acoperire a limbii sau în indicele de placa dentară între cei care au primit probiotice și cei care nu au primit.
Dr. Longjiang Li, autorul studiului de la Universitatea Sichuan din China, a declarat că probioticele pot inhiba mirosul neplăcut.
”Probioticele pot inhiba descompunerea aminoacizilor și a proteinelor de către bacteriile anaerobe din gură, astfel împiedicând producția de produse cu miros neplăcut”, a subliniat dr. Li.
Dar cercetătorii au sunat un semnal de alarmă cu privire la interpretarea rezultatelor lor. Dimensiunile eșantioanelor din studiile incluse au fost mici, iar unele date au fost incomplete.
”Această revizuire sistematică și meta-analiză indică faptul că probioticele pot atenua halitoza prin reducerea concentrațiilor de compuși sulfurici volatili în termen scurt, dar nu există niciun efect semnificativ asupra principalelor cauze ale halitozei, cum ar fi placa dentară și acoperirea limbii.
Mai multe studii clinice randomizate de înaltă calitate sunt necesare în viitor pentru a verifica rezultatele și a furniza dovezi cu privire la eficacitatea probioticelor în gestionarea halitozei”, a adăugat dr. Li, autorul studiului.
Obiceiurile care ne strică dinții le avem zilnic. Unele sunt nu doar nesănătoase, ci și dizgrațioase.
Cum să scăpăm de frica de dentist și de ce este important să îi ducem pe cei mici la medic, chiar dacă nu au probleme dentare.
Peste 60% dintre români prezintă semne de afecţiuni gingivale, avertizează Colegiul Medicilor Stomatologi din România.
7 din 10 pacienți care se prezintă la medicul stomatolog au nevoie de o coroană dentară.
Plomba dentară este denumită medical obturație. Există câteva situații în care se recomandă o astfel de intervenție stomatologică.
Implanturile zigomatice sunt recomandate chiar și persoanelor care suferă de osteoporoză, însă cu o condiție.
Cum poate ajuta gutiera în cazul bruxismului și de ce este nevoie reducerea stresului.
De ce nu trebuie albiți dinții acasă și care sunt alimentele care ne pătează cel mai tare dinții. Cum putem să prevenim acest lucru.
Când este mai bine să bei cafeaua. Înainte sau după ce te-ai spălat pe dinți.
Care sunt riscurile amânării mersului la stomatolog. Ce spun românii când vine vorba de stomatolog.
Cât de des trebuie să schimbi periuța de dinți sau capul periuței de dinti electrice. Greșeala pe care o fac toți românii.
Medicul Doru Negru a dezvăluit ce suntem făcuți să mâncăm în funcție de forma dinților.
