Robert De Niro a devenit tată la 79 de ani. Cum influențează vârsta fertilitatea masculină.
Robert De Niro a anunțat că a devenit tată pentru a șaptea oară. Celebrul actor are 79 de ani. Fertilitatea masculină pare a nu fi influențată și de vârstă. Studiile au arătat că în 2012, tăticul Ramjit Raghav a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume când a devenit tată la vârsta de 96 de ani. El a bătut recordul pentru cel mai bătrân tată din lume - un record pe care îl stabilise el însuși, cu doi ani mai devreme, la vârsta de 94 de ani.
Bărbații mai în vârstă care sunt tați nu sunt necunoscuți, mai ales în lumea celebrităților. Rod Stewart a devenit tată pentru a opta oară la 66 de ani, Mick Jagger la 72 de ani, iar Bernie Ecclestone a devenit din nou tată la 89 de ani, în iulie 2020. Bărbații pot produce spermă de la pubertate până la o vârstă înaintată și continuă să fie părinți atâta timp cât fac acest lucru.
Cel mai recent exemplu este al actorului Robert De Niro care a anunțat că a devenit tată pentru a șaptea oară, la vârsta de 79 de ani.
Vezi și: Paraziții intestinali, cinci semne de avertizare. La ce să fii atent și cât de gravi pot fi
Femeile, pe de altă parte, au o fereastră fertilă limitată. După 51 de ani - vârsta medie a menopauzei - ele încetează să mai elibereze ovule și devin infertile. Atât bărbații, cât și femeile întârzie să aibă copii. În Marea Britanie, vârsta medie a mamelor care devin mame pentru prima dată este de aproape 29 de ani, iar cea a taților de 33 de ani.
Diferența biologică duce adesea la discuții despre faptul că ceasul biologic al femeilor se termină, în timp ce bărbații au impresia că vor rămâne fertili mult mai mult timp. Dar realitatea este mult mai complexă decât atât. Există un număr tot mai mare de cercetări care arată că fertilitatea bărbaților este extrem de afectată de vârstă, arată studiul publicat în The Conversation.
Pe măsură ce femeile îmbătrânesc, atât numărul, cât și calitatea ovulelor sale scad. Toate ovulele pe care o femeie le va avea vreodată pentru viața sa reproductivă sunt determinate înainte de a se naște, printr-un proces numit oogeneză.
Până în a 20-a săptămână de sarcină, un făt de sex feminin are aproximativ 6 până la 7 milioane de celule germinale, toate cu potențialul de a se transforma în ovule. După această dată, numărul de celule germinale scade brusc. Cele care rămân se transformă în ovocite primare sau în ovule imature.
Aceste ovule imature trec prin câteva modificări, apoi formează foliculii primordiali, fiecare conținând un ovul. Acești foliculi primordiali vor rămâne în acest stadiu până la pubertate, moment în care mai rămân între 400.000 și 500.000 de foliculi.
La începutul pubertății și până la menopauză, grupurile de foliculi primordiali sunt activate și încep să se maturizeze. În fiecare lună, un ovul matur va ovula - va fi eliberat în trompa lui Fallopian. Pe măsură ce femeia îmbătrânește, numărul de foliculi continuă să scadă odată cu vârsta. Acele ovule imature rămase pot rămâne în acest stadiu până la 50 de ani. În acest timp, ele pot acumula erori cromozomiale pe măsură ce îmbătrânesc, crescând riscul unor afecțiuni precum sindromul Down.
Această îmbătrânire a ovulelor și scăderea continuă a numărului acestora sunt responsabile de fereastra fertilă limitată la femei. Acest declin al fertilității apare mai abrupt după vârsta de 35 de ani, când va avea aproximativ 25.000 de ovule în ovare. În momentul în care ajunge la menopauză, vor rămâne doar 1.000 de ovule.
Fertilitatea bărbaților nu se oprește la fel de brusc ca cea a femeilor. Testiculul poate produce în continuare hormonul masculin testosteron și spermatozoizi, permițându-le unor bărbați să aibă copii până la 90 de ani.
Totuși, acest lucru nu înseamnă că fertilitatea bărbaților nu este afectată de vârstă. Un studiu a arătat că, după ajustarea în funcție de vârsta femeii, concepția pe o perioadă de 12 luni a fost cu 30% mai puțin probabilă pentru bărbații de peste 40 de ani, comparativ cu bărbații mai tineri de 30 de ani.
Deși sperma este în continuare produsă, calitatea acesteia se schimbă. Se știe că numărul de spermatozoizi produși, numit concentrație sau număr, cât de bine înoată spermatozoizii, cunoscut sub numele de motilitate, și forma spermatozoizilor, numită morfologie, toate se schimbă odată cu vârsta.
Un studiu care a examinat calitatea spermei la 5.081 de bărbați cu vârste cuprinse între 16,5 și 72,3 ani a raportat că volumul ejaculării, concentrația de spermă, motilitatea și morfologia spermei nu s-au schimbat înainte de vârsta de 34 de ani. Cu toate acestea, concentrația de spermă și proporția de spermatozoizi cu morfologie normală au scăzut după vârsta de 40 de ani. Motilitatea spermatozoizilor a scăzut după vârsta de 43 de ani, iar volumul ejaculatului după 45 de ani.
Într-un studiu de meta-analiză din 2015, folosind date din 90 de studii, vârsta masculină a fost asociată cu o scădere a volumului de spermă, o scădere a numărului total de spermatozoizi, o scădere a motilității și o scădere a procentului de spermatozoizi cu morfologie normală.
Tații mai în vârstă sunt, de asemenea, asociați cu efecte negative asupra copilului. Bărbații mai în vârstă pot acumula leziuni și mutații în ADN-ul spermatozoizilor care pot duce la creșterea riscului de sarcini nereușite sau anormale, din cauza fertilizării cu spermatozoizi deteriorați. Descendenții taților mai în vârstă prezintă o prevalență ridicată a anomaliilor genetice, a cancerelor din copilărie și a mai multor tulburări neuropsihiatrice, cum ar fi autismul, psihoza și tulburările bipolare.
Într-un studiu recent publicat în BMJ, bărbații în vârstă de 45 de ani sau mai în vârstă au avut șanse mai mari de a fi tatăl unor copii născuți prematur, cu o greutate mică la naștere și cu un scor Apgar scăzut - un scor folosit pentru a testa starea de sănătate a unui nou-născut - în comparație cu omologii lor mai tineri. În plus, urmașii taților cu vârste mai mari de 55 de ani aveau mai multe șanse de a necesita ventilație asistată și internare într-o unitate de terapie intensivă neonatală.
În cazul bărbaților, există din ce în ce mai multe dovezi care indică faptul că bărbații mai în vârstă au o calitate mai slabă a materialului seminal, o deteriorare mai mare a ADN-ului spermatozoizilor și mutații, ceea ce duce la un succes reproductiv mai mic. Bărbații mai în vârstă ar trebui, de asemenea, să fie consiliați cu privire la posibilul risc crescut al urmașilor lor de a suferi de anumite afecțiuni medicale.
Sperma se reînnoiește la fiecare trei luni, dar atunci când sistemul îmbătrânește pot apărea erori, explică Dr. Turek.
”O mie de spermatozoizi pe bătaie de inimă sunt produși, dar la un bărbat mai în vârstă pot fi livrați cu întreruperi. Este ca și cum ai împacheta o vază și fabrica este supraîncălzită și nu se împachetează bine. Asta se întâmplă cu ADN-ul și poate cauza avorturi spontane și infertilitate.
Problema aici este că, chiar și cu ADN rupt, ca să spunem așa, o analiză a materialului seminal (pe care o puteți obține pentru a vă testa fertilitatea) poate ”arăta foarte normal”.
În cazul femeilor mai în vârstă, știm că majoritatea problemelor care pot afecta urmașii sunt de natură cromozomială, ceea ce duce fie la avorturi spontane, fie la întreruperi de sarcină și, rareori, la malformații congenitale. Dar, în general, toate acestea pot fi detectate, definite și diagnosticate, astfel încât să putem lua decizii în privința lor. În cazul bărbaților, nu poți depista aceste erori în ADN care provoacă mutații decât dacă le știi dinainte, dar acestea tind să fie noi”, a explicat dr. Turek, potrivit NBC News.
Aceste erori tind să "treacă cu ușurință prin sistemul de control al calității mediului uterin fără a provoca avorturi spontane și pot cauza boli debilitante la urmași, cum ar fi hemofilia, nanismul și progeria. Unele dintre acestea nu sunt preluate în mod natural, ci se prezintă pe măsură ce copiii cresc sau devin adulți. Uneori, în cazul bărbaților mai în vârstă, veți vedea o naștere reușită și chiar un copil sănătos, iar apoi apar problemele”, spune Dr. Turek.
O tânără ne-a vorbit despre efectele pe care le-a simțit în urma terapiei.
Această investigație este esențială în cazul nou-născuților. De acest lucru depinde dezvoltarea creierului lor.
Copiii sunt cei mai expuși la efectele nocive ale telefonului mobil. Medicul ORL Codruț Sarafoleanu le atrage atenția părinților.
Un nou studiu arată că stresul din timpul sarcinii afectează creierul fătului.
Un studiu arată că dieta asociată cu exerciţii fizice este cea mai eficientă metodă pentru combaterea grăsimii abdominale la copii.
Aceasta este complicația gravă pe care o provoacă infecția cu COVID-19.
Cum se calculează scorul Apgar la naștere cum influențează nașterea prin cezariană această notă.
De ce răcim iarna chiar dacă ne îmbrăcăm corespunzător. Cum se transmit, de fapt, virusurile.
Copilul tău mănâncă pește? Un nou studiu arată că micuții care nu consumă pește au această problemă!
Care sunt barierele de care se lovesc părinții ai căror copii au nevoie de un implant Cohlear.
