Campania ”Mâncăm ca să trăim?”: Poate că era contemporană este cea a vitezei și, după cum se pare, viteza și-a făcut loc printre mai toate domeniile, inclusiv în legătura noastră cu natura, cu...
Am pierdut conexiunea cu mâncarea? Până să ne răspundem la întrebare, să ne gândim la cum se desfășoară un ritual al servirii mesei.
Pare că am început să eliminăm, treptat, orice formă de legătură spirituală pe care o aveam, în trecut, cu mâncarea. Pare dur, însă iată o realitate: în timpul mesei, ne distragem atenția prin videoclipurile amuzante de pe rețelele sociale sau prin vizionarea filmelor și serialelor. Mai mult, fast foodul și mâncarea semi-preparată pare că au un cuvânt de spus pe internet, iar acele preparate colorate, aproape perfect realizate, dar perfect fotografiate, ne acaparează privirile și, totodată, interesul.
Totuși, cum poate fi posibil să pierdem o legătură care ne-a asigurat supraviețuirea secole de-a rândul și ne-o asigură în continuare?
Dr. Simona Carniciu, medic specialist în diabet și boli de nutriție, ne atrage atenția asupra acestei realități alarmante: alimentația noastră nu mai este o formă de terapie sau de întărire a sănătății, ci a devenit, în schimb, un obicei dăunător.
"Oamenii ajung să mănânce și nu le pasă ce, important e să mănânce," ne spune dr. Simona Carniciu. Este o afirmație care oglindește o realitate din ce în ce mai răspândită în societatea modernă. Mâncăm în grabă, fără a ne mai concentra asupra valorilor nutriționale a alimentelor sau asupra efectelor pe care le au asupra corpului nostru.
”Nu avem timp”, ne spunem întruna, fiind, poate, obosiți după o zi plină la serviciu, și alegem varianta facilă pentru noi, să mâncăm ceva făcut de-a gata, ceva fast food, ceva care nu ne ia mult timp.
Medicul subliniază că alimentația ar trebui să fie percepută ca un medicament, ca o terapie, dar nu să devenim pradă mâncatului compulsiv, o altă extremă, ci să ne bucurăm, alături de corpul nostru, de preparatele pe care le mâncăm.
Cu toate acestea, oamenii se confruntă tot mai mult cu mâncatul compulsiv, cu mâncatul din graba timpului insuficient și cu consumul de alimente nesănătoase, care sunt bogate în calorii goale și sărace în substanțe nutritive esențiale.
"Conexiunea asta nu mai este la fel de strânsă. Oamenii mănâncă foarte mult, mănâncă compulsiv și alimentația, care ar trebui să fie, practic, un medicament, o terapie, să fie hrană cu adevărat, ajunge să fie dăunătoare. Oamenii, în ziua de azi, mănâncă la televizor, oriunde. Vor să mănânce și atât. Nu-i mai interesează starea pe care ți-o dă mâncarea", ne-a spus medicul.
Dr. Simona Carniciu accentuează, de asemenea, cât de importante sunt ritualul alimentar și actul de a mânca împreună cu cei dragi.
"Cina ți-o iei cu familia, iar prânzul ți-l iei cu prietenii, cu colegii de muncă", explică ea. Este un aspect esențial al relației noastre cu mâncarea, care ne permite, nu doar să ne hrănim corpul, ci să ne hrănim sufletul, prin intermediul interacțiunii sociale și al bucuriei de a savura mâncarea în compania celor dragi.
"Ritualul mesei presupune să te așezi la masă, să socializezi, să ai o stare bună și să mănânci fără să fii stresat. Să fie un moment separat de tot ceea ce facem", ne-a mai spus medicul.
Cu toate acestea, în loc să ne bucurăm de astfel de momente și de alimentele sănătoase, mulți dintre noi cad pradă tentației mâncatului rapid și al consumului de alimente ultra-procesate.
"Industria alimentară s-a concentrat foarte mult pe asta, în ultima vreme", avertizează Simona Carniciu.
Produsele alimentare moderne sunt concepute pentru a fi hiper-palatabile și hiper-calorice, încurajând consumul excesiv și contribuind la problemele de sănătate, precum obezitatea și bolile metabolice.
"Ne dă mâncare bună la gust (n. r. industria alimentară), dar nu este calitativă. Hrana nu mai este hrană. Nu te hrănește cu adevărat. Mâncăm hiperpalatabil și hipercaloric. Asta este hrana prioritară în ziua de azi. Oamenii asta prioritizează: o hrană hiperpalatabilă și hipercalorică", a mai adăugat Simona Carniciu.
Cred că este imperios esențial să reconsiderăm relația noastră cu mâncarea și să ne concentrăm, nu doar pe alegeri alimentare sănătoase, dar și pe redescoperirea bucuriei de a mânca în mod conștient și echilibrat.
Probabil că am ajuns să trăim într-o lume în care, preponderent, hrana nu mai este hrană, ci o necesitate. Poate că este timpul să ne reîntoarcem la rădăcinile noastre nutritive și să ne prioritizăm sănătatea și bunăstarea și prin mâncare și poate că, înainte de toate, ar trebui să ne gândim:
* Acest articol face parte din campania ”Mâncăm ca să trăim?”, o campanie DC MEDICAL.
Articolele campaniei, în ordine:
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
