Sărăcia lasă urme în genele noastre. Cum ne influențează sănătatea

Angela Sabău / 07 apr 2019 / 13:22
Sărăcia lasă urme în genele noastre
Sărăcia lasă urme în genele noastre

Sărăcia lasă urme în genele noastre, aceasta este concluzia unui studiu. Cercetători au constatat că nivelul socio-economic scăzut ne predispune la anumite boli.

Un nou studiu de la Universitatea Northwestern ajută la înțelegerea mai bună a genelor, ca trăsături imuabile ale biologiei care sunt fixate la concepție, potrivit sciencedaily.com.

Studiile anterioare au arătat că statutul socio-economic (SES) este un factor determinant al sănătății și bolilor umane, iar inegalitatea socială este un stres omniprezent pentru populațiile umane la nivel global.

Nivelul scăzut al educației și/sau venitul prezice, de exemplu, un risc crescut pentru boli de inimă, diabet, multe forme de cancer și boli infecțioase. Mai mult, SES inferior este asociat cu procese fiziologice care contribuie la dezvoltarea bolii, incluzând inflamația cronică, rezistența la insulină și disfuncția cortizolului.
În acest studiu, cercetătorii au descoperit dovezi că sărăcia poate deveni încorporată în genom.

SES nfluențează 10% din gene

Ei au descoperit că statutul socio-economic inferior este asociat cu nivelurile de metilare a ADN-ului (DNAm) - o marcă epigenetică cheie care are potențialul de a modela expresia genelor - la mai mult de 2.500 de situri, pe mai mult de 1.500 de gene.

Cu alte cuvinte, sărăcia lasă un semn pe aproape 10% din genele genomului. Principalul autor, Thomas McDade, a spus că acest lucru este semnificativ din două motive. "În primul rând, am știut de mult timp că SES este un determinant puternic al sănătății, însă mecanismele care stau la baza acestor procese prin care organismele noastre «își amintesc» experiențele sărăciei nu erau cunoscute", a declarat McDade, profesor de antropologie la Colegiul Weinberg Arte și Științe la Northwestern și director al Laboratorului de Cercetare Biologică Umană.

„Descoperirile noastre sugereaza că metilarea ADN-ului poate juca un rol important, iar scopul princpal al asocierii între SES și ADNm este în concordanță cu gama largă de sisteme biologice și rezultate în domeniul sănătații cunoscute ca generate de SES.”

McDade a spus că a fost surprins să găsească atât de multe asociații între statutul socio-economic și metilarea ADN-ului, într-un număr atât de mare de gene. "Acest model evidențiază un potențial mecanism prin care sărăcia poate avea un impact durabil asupra unei game largi de sisteme și procese fiziologice", a spus el.

Sunt neceare studii ulterioare pentru a determina consecințele asupra sănătății ale metilației diferențiate la locurile identificate de cercetători, dar multe dintre gene sunt asociate cu procesele legate de răspunsurile imune la infecții, dezvoltarea scheletului și dezvoltarea sistemului nervos.

„Acestea sunt domeniile pe care ne vom concentra pentru a determina dacă metilarea ADN-ului este, într-adevăr, un mecanism important prin care statutul socio-economic poate lăsa o amprentă moleculară durabilă asupra corpului, cu implicații asupra sănătății mai târziu în viață ", a spus McDade.

 

 

Articole Recomandate
Comentarii
Get it on App Store Get it on Google Play

Citite săptămâna aceasta


Politica de confidențialitate | Politica Cookies | Copyright 2019 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
sanatate.n-nxt.25