Cercetătorii olandezi au constatat că scăderea colesterolului prin tratamentul cu statine nu reduce automat și imediat riscul de boli cardiovasculare. Asta pentru că intervine sistemul imunitar, ale cărui monocite...
Hipercolesterolemia este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare. Statinele sunt cele mai utilizate medicamente care scad colesterolul. Cu toate acestea, în ciuda tratamentului cu statine, mulți pacienți cu niveluri ridicate de colesterol vor dezvolta în continuare boli cardiovasculare.
În prezent, este evident că nu numai colesterolul, dar și sistemul imunitar, joacă un rol important în dezvoltarea aterosclerozei, dar modul în care colesterolul și sistemul imunitar interacționează sunt încă neînțelese.
Un studiu din Olanda, publicat ieri în revista Cell Metabolism, oferă o potențială nouă explicație pentru acest risc rezidual cardiovascular, legat de activarea persistentă a sistemului imun la pacienții cu hipercolesterolemie tratați cu statine.
Siroon Bekkering, de la departamentul de medicină internă al Centrului Medical Universitar Radboud, din Nijmegen, împreună cu colegii din Amsterdam și Rotterdam, a investigat activitatea unei părți a sistemului imunitar la persoane cu și fără niveluri ridicate de colesterol.
Se pare că celulele imune specifice din sânge ("monocite") au fost mai active la pacienții cu niveluri ridicate de colesterol decât la persoanele cu niveluri normale de colesterol; aceste celule au produs mai multe molecule inflamatorii care sunt importante în dezvoltarea bolilor cardiovasculare. Ulterior, pacienții cu colesterol ridicat au fost tratați cu statine pentru scăderea nivelului de colesterol și aceleași măsurători au fost repetate trei luni mai târziu.
Foarte important, în ciuda scăderii colesterolului, hiperactivitatea celulelor imune nu a scăzut deloc.
Niels Riksen, profesor de medicină internă din cadrul Centrului Medical Universitar Radboud, și coordonatorul proiectului, afirmă că „am observat astfel că aceste celule imune par să-și amintească" de colesterolul ridicat, la care au fost expuse odată. Constatarea că monocitele își pot aminti expunerile anterioare a fost descoperită abia recent și a fost denumită „imunitate antrenată" și acesta este primul studiu care a demonstrat acest lucru la pacienți".
Potrivit lui Riksen, ar fi interesant de investigat cât de mult durează această memorie și, de asemenea, dacă hiperactivitatea monocitelor poate fi redusă de alte tipuri de medicamente, cum ar fi medicamentul antiinflamator.
Boala extrem de frecventă care se comportă ca o tumoră. Macină tot corpul până îl distruge.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
De ce apare durerea în piept, cel mai important semn al unui infarct miocardic?
