Serbia este oficial cea mai stresantă țară din Europa, iar Islanda este cea mai puțin stresantă. Locul surprinzător obținut de România. STUDIU
După Serbia, Letonia și Portugalia sunt a doua și a treia cele mai stresante țări europene. La polul opus se află Islanda, unde nu este stresant nici să trăiești, nici să muncești. România, culmea, este în p...
Un nou studiu realizat de experții în somn de la Everynight a examinat țările europene pe trei categorii – stres financiar, stres profesional și stres personal – pentru a descoperi țările cele mai mult și cele mai puțin stresante de pe continent.
Studiul, remis redacției, dezvăluie că Serbia este cea mai stresantă țară din Europa, însumând cel mai mare scor de stres, de 77,83. Serbia a obținut scoruri mari atât pentru stresul financiar – pe baza unor factori precum rata sărăciei, chiria medie pe un apartament cu un dormitor în centrul orașului și costul transportului – și factorii de stres la locul de muncă – inclusiv rata de angajare, salariul mediu, concediu anual și timpul mediu de navetă până la locul de muncă.
Serbia s-a clasat drept cea mai stresantă țară din cauza salariului său scăzut lunar de circa 534,13 EUR – al treilea cel mai mic din Europa – și a ratei sale ridicate de sărăcie, cu 23% din populație care trăiește în sărăcie lucie – a patra cea mai mare din Europa. Cei doi factori combinați face din Serbia locul cea mai stresantă țară europeană în care să trăiești.
Letonia este a doua țară din Europa cu cel mai mare stres, intrând în top din cauza factorilor de stres personal - cum ar fi rata divorțurilor, cazurile de COVID-19, cazurile de depresie, costurile de îngrijire a copiilor și nivelul criminalității. De exemplu, Letonia are o rată ridicată a divorțurilor de 45,7 divorțuri la 100 de căsătorii – mult peste rata medie din Europa. În plus, factori de stres la locul de muncă, cum ar fi a șasea cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din Europa – 61,6% – fac din Letonia a doua țară europeană cea mai stresantă, cu un scor de stres de 77,58.
Surpriza este însă Portugalia, care s-a clasat pe locul III în topul celor mai stresate țări din Europa. Națiunea iberică are a doua cea mai mare rată a divorțurilor din Europa, cu 58,7 divorțuri la 100 de căsătorii, pe lângă una dintre cele mai scăzute rate de ocupare a forței de muncă din Europa, cu 56,1% din populație angajată, ducând la un scor de stres de 77,13.
Cele trei țări sunt urmate, în ordine, de Grecia și Spania (ambele cu un sor de stres de 74), Italia (cu 73,35), Lituania (cu 71,11), Bulgaria (71,9) și Albania (locul 9, cu un scor de 70,88).
Marea Britanie s-a clasat, de asemenea, printre primele cele mai stresate țări din Europa, situându-se pe locul zece în clasamentul general, în special datorită nivelurilor ridicate de factori de stres financiar – al treilea ca mărime din Europa – cum ar fi cele mai mari costuri medii de chirie din Europa (în medie 2.018 EUR), pe lângă cele mai mari costuri medii lunare de transport (de 188 EUR), ajungând la un scor de stres total de 70,64.
România la coada topului cu țările cele mai puțin stresante
În schimb, Islanda este cea mai puțin stresată țară din Europa, cu un scor de stres de 47,41. Țara insulară nordică este cel mai puțin stresantă în ceea ce privește factorii de muncă, deoarece are cel mai scurt timp mediu de navetă din Europa, cu doar 15 minute, împreună cu cea mai scăzută rată a sărăciei din Europa, de 9%, ceea ce o face ideală ca loc în care să trăiești.
Germania ocupă locul 2 în topul celor mai puțin stresante țări, având performanțe deosebit de bune când vine vorba de niveluri scăzute de factori de stres legați de locul de muncă. Studiul a relevat că cetățenii germani au printre cele mai mari salarii lunare din Europa, cu o medie de 3.031 de euro, pe lângă a patra cea mai mare rată de ocupare a forței de muncă, cu 75,6% din populație angajată, dând Germaniei un scor de stres total de 49,54.
Studiul a constatat că Norvegia este a treia țară europeană cel mai puțin stresată, cu un scor total de stres de 50,69. Țara scandinavă se clasează ca una dintre cele mai puțin stresante țări europene pe baza factorilor de stres la locul de muncă, cum ar fi a treia cea mai scurtă săptămână de lucru medie din Europa – cu 38 de ore de lucru pe săptămână – în plus față de al cincilea cel mai mare salariu din Europa, cu un salariu mediu lunar de 3.305,91 euro.
Surprinzător, România se află pe locul 9 în topul celor mai puțin stresante țări din Europa, totalizând un scor de 59.15.
Comentând studiul, Jasmin Lee pentru Everynight.com a spus că „Ultimii doi ani au oferit o sursă constantă de incertitudine pentru mulți din cauza COVID-19, așa că nu este surprinzător să vedem că nivelurile de stres în Europa sunt atât de ridicate. (...) Această listă evidențiază faptul că pe tot continentul, oamenii trăiesc în situații diferite în ceea ce privește stilul lor de viață, bogăția și mijloacele de trai, dar în mod clar, unele țări au o probabilitate mai mare ca rezidenții lor să aibă nopți nedormite din cauza stresului”.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
EXCLUSIV Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Fumatul: obiceiul care te controlează. Cum să învingi dependența de nicotină
EXCLUSIV Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
Traumele din copilărie pot avea legătură cu dezvoltarea tulburării de personalitate histrionică. Ce este această afecțiune și care sunt metodele de tratament
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Depresia te îmbătrânește mai repede. Cercetătorii dezvăluie o creștere de 30% a riscurilor pentru sănătate
Acest lucru ne îmbătrânește prematur. Accelerează degradarea întregului organism. În plus, duce la apariția bolilor cronice.
