Stai des în hoteluri? Vezi cum te poți îmbolnăvi

Cazarea într-un hotel sau apartamente private în timpul călătoriilor în țările cu venituri mici sau medii (LMIC) poate crește riscul de a contracta bacterii rezistente la medicamente, în special în cazul tinerilor călători, potrivit unui nou studiu, prezentat la Congresul European Congress of Clinical Microbiology & Infectious Diseases.

Studiul, la care au participat 230 de persoane din Germania care călătoresc în țări cu venituri mici sau medii, a constatat că cei care s-au cazat în principal într-un hotel sau într-un apartament privat aveau un risc de patru ori mai mare să vină acasă cu bacterii rezistente medicamente în intestin, decât cei care au ales tipuri de locuri de cazare turistice cum ar fi case de oaspeți, pensiuni sau campinguri.

Potrivit autorilor, studiul este primul care raportează că un hotel poate fi un factor de risc pentru colonizarea cu Enterobacteriaceae (ESBL-PE) cu spectru extins de beta-lactamază, care sunt rezistente la antibiotice multiple. "Studiile anterioare au raportat deja că acestea se pot găsi în apartamente private, dar era neașteptat că un hotel ar putea fi, de asemenea, un factor de risc", spune co-autorul Dr. Lynn Meurs de la Institutul Robert Koch, Berlin, Germania.

"Colonizarea în sine nu conduce la probleme de sănătate, dar există riscul de a se infecta cu bacterii cu care pacienții sunt colonizați, în special la pacienții internați în spital. În cazul în care acestea se întâlnesc cu enterobacteriaceae care produc beta-lactamază cu spectru extins, aceste infecții, cum ar fi infecțiile tractului urinar, pneumonia și sepsisul, pot fi mai dificil de tratat decât infecțiile cu bacterii care răspund la antibiotice standard.”

Deoarece studiul nu a urmărit să investigheze efectul unui sejur la un hotel asupra colonizării ESBL-PE, sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua dacă asocierea surprinzătoare între statul la un hotel și colonizarea ESBL este confirmată și pentru a evalua mai bine ce factori pot cauza o astfel de asociere, spun cercetatorii.

Analize înainte și după călătorii

Pentru a investiga modul în care călătoriile intercontinentale au impact asupra răspândirii bacteriilor producatoare de ESBL, Meurs și colegii lui dintr-un proiect comun al Spitalului Universitar din Leipzig și Institutul Robert Koch din Berlin, Germania, au studiat factorii de risc pentru colonizarea ESBL-PE intestinale la 230 de persoane, înainte de a călători între martie 2016 și martie 2017.

Cercetătorii au colectat probe de scaun pentru testare de la participanți înainte și după ce au călătorit înafara Germaniei. Toți călătorii au completat chestionarele privind factorii de risc, inclusiv țările vizitate, durata de timp petrecut în țară, tipul de reședință, simptomele, tratamentul cu antibiotice, utilizarea asistenței medicale, dieta și igiena.

Modelarea a fost utilizată pentru identificarea factorilor de risc pentru colonizarea ESBL-PE asociată călătoriei. Șapte călători care au fost testați ESBL-PE-pozitiv înainte de călătorie au fost excluși din analize. Rezultatele au arătat că aproximativ 1 din 5 călători (23%; 53/230) a contractat bacterii producătoare de ESBL în timpul călătoriei lor în străinătate.

Țările dn Asia, cel mai mare risc

Oamenii care călătoresc fie către Asia de Vest, Sud sau Asia de Est au întâmpinat cel mai mare risc de a contracta bacteriile rezistente la antibiotice, având un risc de patru ori mai mare de a fi colonizați cu bacterii producătoare de ESBL decât cei care au vizitat alte țări cu veniuri mici sau medii din regiunile tropicale și subtropicale.

Datele au arătat, de asemenea, că persoanele care au rămas într-un hotel sau într-un apartament privat aveau de patru ori mai multe șanse de a contracta bacterii producătoare de ESBL, decât cele care locuiesc în reședințe, cum ar fi o pensiune sau un camping.

Călătorii mai tineri, mai expuși

Riscul colonizării ESBL-PE a variat, de asemenea, în funcție de vârstă. Călătorii în vârstă de 20-30 de ani, aveau de șase ori mai mare riscul de a contracta bacterii rezistente la medicamente în comparație cu călătorii în vârstă de peste 50 de ani. Autorii sugerează că, cel mai probabil, persoanele cu vârsta de 20-30 de ani din acest studiu au călătorit mai mult decât cei din alte categorii de vârstă. Ca atare, ei au fost expuși mai mult la ESBL-PE.

Studiul a fost observațional, realizat într-o singură clinică de călătorie și nu poate dovedi că tipul de cazare provoacă colonizarea cu bacterii producătoare de ESBL, dar sugerează doar posibilitatea unui astfel de efect. Autorii subliniază mai multe limitări, inclusiv faptul că studiul nu a fost suficient de puternic pentru a detecta alți factori de risc sau de protecție pentru ESBL-PE contractate în călătorie.