Autismul și microbiomul intestinal, asociere neașteptată

Noi cercetări au încercat să stabilească o legătură între microbiomul intestinal. Cercetările au constatat că mulți copii cu autism prezintă adesea probleme cronice gastro-intestinale mult mai frecvent decât copiii fără autism, potrivit medicalnewstoday.

Acest lucru i-a determinat pe oamenii de știință de la Universitatea Arizona de la Tempe să analizeze dacă o formă destul de nouă de terapie - terapia de transfer cu microbioterapie (MTT) - poate ajuta la rezolvarea problemelor gastrointestinale la copiii cu autism. De asemenea, au vrut să vadă dacă această intervenție ar putea afecta și alți markeri ai autismului.

Terapie cu bacterii sănătoase

MTT implică colectarea, prelucrarea și înghețarea materialului fecal al persoanelor sănătoase și apoi administrarea acestuia - oral sau rectal - persoanei care primește tratamentul. Astfel, bacteriile sănătoase ar trebui să restabilească un echilibru în microbiomul intestinală a persoanei care suferă de probleme gastro-intestinale.

Cercetaătorii Dr. Rosa Krajmalnik-Brown și James Adams au început în primul rând un studiu clinic pentru a testa această metodă acum câțiva ani, iar rezultatele lor - publicate în revista Microbiome - au sugerat ca MTT „pare a fi o abordare promițătoare de a modifica mocrobiomul intestinal și de îmbunătățire a simptomelor gastro-intestinale și comportamentale ale ASD."

În ceea ce privește motivul pentru care copiii cu autism au probleme gastro-intestinale și de ce MTT pare a fi eficient în tratarea acestora, Krajmalnik-Brown spune: "Copiii cu autism au o lipsă a unor importante bacterii benefice și au mai puține funcții importante pe care bacteriile le au în intestin, decât copiii, în mod obișnuit, în curs de dezvoltare." Cu toate acestea, studiul clinic inițial a examinat numai efectele MTT la opt săptămâni după tratament. Acum, cercetătorii au efectuat un studiu de urmărire pentru a vedea dacă noua terapie ar fi la fel de eficace la doi ani de la administrare.

Studiul - ale cărui rezultate apar acum în revista Nature - au implicat aceiași 18 copii cu autism care au participat la fostul studiu clinic.

Cercetătorii au primit consimțământul scris al părinților și copiilor înainte de a-i înscrie pe cei din urmă ca participanți la noul proces.

Rezultate mulțumitoare

Cercetătorii explică faptul că, la începutul studiului, copiii cu autism aveau o diversitate bacteriană mai redusă în intestin, în comparație cu copiii neurotipici cu microbiotă sănătoasă și echilibrată.

Mai exact, două benzi bacteriene benefice - Bifidobacteria și Prevotella - lipseau în microbiota copiilor din spectru.
În urma intervenției MTT inițiale, copiii cu autism au prezentat o mai mare diversitate bacteriană intestinală, incluzând niveluri crescute de Bifidobacteria și Prevotella. În noul studiu clinic, care a măsurat diversitatea bacteriană în intestin după doi  ani de la intervenție, copiii aveau o mai mare diversitate bacteriană și o prezență constantă de bacterii sănătoase.
În ceea ce privește efectele asupra sănătății, copiii au observat o scădere cu 58% a simptomelor legate de probleme gastro-intestinale. De asemenea, autorii scriu că copiii implicați în acest studiu au arătat o îmbunătățire lentă, dar constantă în ASD, în ce privește simptomele de bază, cu o îmbunătățire de 45 % în masurători legate de limbă, interacțiune socială și comportament.

Potrivit dr. Thomas Borody, gastroenterologul care a inițiat MTT, "Aceasta este o descoperire mondială în primul rând pentru că de atunci de când am tratat bacteriile intestinale la acești copii în timpul studiului nostru clinic, acum doi ani, pentru restabilirea microbiomul cu (transplant fecal) rezultatele continuă să se îmbunătățească la doi ani de la tratamentele originale."

"Eu aș numi cea mai mare îmbunătățire dintr-o serie, pe care cineva a realizat-o pentru simptomele autismului", adaugă dr. Borody,.

În ciuda succesului său, cercetarea are limitări și întrebări etice. Așa cum autorii studiului admit, rezultatele se bazează pe un studiu clinic foarte mic, cu doar 18 participanți. Deci, este nevoie de cercetări suplimentare pentru a reproduce concluziile. "Doamna Krajmalnik-Brown, Kang și cu mine suntem încântați de rezultate, dar dorim să atenționăm publicul că avem nevoie de studii clinice mai mari pentru ca acest lucru să devină un tratament aprobat de FDA", notează Adams.