Meningită bacteriană, tratament fără antibiotice? O descoperire din anii '50, reformulată

Având în vedere amenințarea în creștere a rezistenței la antibiotice, există o nevoie tot mai mare de noi strategii de tratament împotriva infecțiilor bacteriene care pun în pericol viața. Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia și de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, ar fi identificat un astfel de tratament alternativ pentru meningita bacteriană, o infecție gravă care poate duce la sepsis. Studiul este publicat în Nature Communications.

Sistemul nostru imunitar are câțiva apărători importanți care se activează atunci când o infecție afectează sistemul nervos central. Cercetătorii de la Universitatea Lund din Suedia și de la Universitatea din Copenhaga, Danemarca, au cartografiat ceea ce se întâmplă atunci când unul dintre apărători, celulele albe din sânge numite neutrofile, intervin în meningita bacteriană.

Neutrofilele, esențiale

Dacă există o infecție, neutrofilele se deplasează în zona infectată pentru a capta și a neutraliza bacteriile. Este o bătălie dură și neutrofilele mor, de obicei, dar dacă bacteriile sunt greu de eliminat, neutrofilele recurg la alte tactici.

„Este ca și cum, dintr-o pură frustrare, se întorc pe dos într-o încercare disperată de a capta bacteriile pe care nu au reușit să le distrugă. Folosind această abordare, captează un număr de bacterii în același timp în structuri tip plasă sau, numite capcane neutrofile extracelulare (NETs, în engleză). Acest lucru funcționează foarte bine în multe locuri din organism în cazul în care NET-urile care conțin bacteriile capturate pot fi transportate în sânge și apoi neutralizate în ficat sau splină, de exemplu. Cu toate acestea, în cazul meningitei bacteriene aceste NET-uri sunt prinse în spațiul cerebrospinal și „stația de epurare" nu este foarte eficientă", explică Adam Linder, profesor asociat la Universitatea Lund și specialist în bolile infecțioase de la Spitalul Universitar Skåne.

Cercetătorii au observat, folosind microscopie avansată, că lichidul cefalorahidian al pacienților cu meningită bacteriană a fost tulbure și plin de „bulgări", care s-au dovedit a fi respectivele NET-uri. Cu toate acestea, în rândul pacienților cu meningită virală, lichidul cefalorahidian nu prezenta astfel de plase cu bacterii. Când bacteriile capturate sunt prinse în lichidul cefalorahidian, acest lucru afectează în mod negativ activitatea sistemului imunitar de îndepartare a bacteriilor și, de asemenea, împiedică antibioticele standard să ajungă la bacterii, spune Adam Linder.

Bacteriile adunate în capcane, expuse sistemului imunitar

Dar ar fi posibil să fie tăiate aceste plase/capcane astfel încât bacteriile să fie expuse la sistemul imunitar al organismului, precum și la antibiotice, facilitând astfel combaterea infecției? Deoarece NET-urile constau în principal din ADN, cercetătorii au investigat ce s-ar întâmpla dacă ar aduce în combinație medicamente utilizate pentru tăierea ADN-ului, așa-numitele DNase (prescurtarea de la deoxiribonucleoze).

„Am administrat DNase la șobolanii infectați cu bacterii pneumococice, care au provocat meningită bacteriană și ar putea arăta că NET-urile s-au dizolvat și bacteriile au dispărut. Se pare că atunci când am tăiat plasele, bacteriile au fost expuse sistemului imunitar, care reușește singur și mai ușor să le distrugă. Am fost în măsură să facilităm o reducere semnificativă a numărului de bacterii fără intervenție cu antibiotice", a spus Tirthankar Mohanty, unul dintre cercetătorii din spatele studiului.

Înainte de antibiotice, rata mortalității pentru meningita bacteriană era de aproximativ 80%. Odată cu apariția antibioticelor, rata mortalității a scăzut rapid la aproximativ 30%.

O descoperire uitată

În anii 1950, profesorul Tillett de la Universitatea Rockefeller din SUA a descoperit acești „bulgări" în lichidul cefalorahidian la pacienții cu meningită bacteriană. Profesorul Tillett a descoperit că aceste formațiuni ar putea fi dizolvate utilizând DNase. Acest tip de medicamente a fost eficient în combinație cu antibioticele și a redus rata mortalității meningitei de la aproximativ 30%, la aproximativ 20%. Cu toate acestea, acest tratament a avut efecte secundare, deoarece varianta de Dnase a fost extrasă de la animale și, prin urmare, putea declanșa efecte secundare alergice.

„La acea vreme, toată lumea a fost atât de fericită cu privire la antibiotice, că au redus mortalitatea pentru infecții și s-a crezut că am câștigat războiul împotriva bacteriilor. Cred că trebuie să ne întoarcem și să reluăm o parte din cercetarea care s-a făcut la vremea aceea pentru descoperirea antibioticelor. Putem să învățăm, probabil, din unele descoperiri care au fost uitate sau ignorate", spune Adam Linder.

„Dezvoltarea rezistenței în bacterii se accelerează și avem nevoie de alternative la antibiotice. Produsul pe care îl folosim în studii este un produs biologic terapeutic derivat de la om și care a fost deja omologat pentru uz uman. Nu sunt scumpe și au fost testate împotriva a numeroase bacterii și infecții diferite. Meningita bacteriană este o provocare majoră în multe părți ale lumii. În India, de exemplu, este o cauză majora a decesului în rândul copiilor, astfel încât ar exista beneficii semnificative acolo din utilizarea unei astfel de strategii de tratament", spune Tirthankar Mohanty.

Cercetătorii vor să înceapă un studiu clinic major la nivel internațional și să utilizeze DNase în tratamentul pacienților cu meningită bacteriană.