Suicidul în rândul copiilor și tinerilor: cifre îngrijorătoare
Copiii și adolescenții care se rănesc singuri au un risc crescut de sinucidere. Un studiu arată cifre alarmante.
Copiii și adolescenții care se rănesc singuri au un risc crescut de sinucidere, potrivit unui studiu publicat online 8 ianuarie în The Lancet Child & Adolescent Health.
Keith Hawton, medic de la Universitatea din Oxford din Regatul Unit, și colegii au analizat datele de la 9.173 de persoane cu vârsta cuprinsă între 10 și 18 ani, care s-au prezentat la serviciul de urgență la cinci spitale din studiu, după auto-vătămare non-fatală între 1 ianuarie 2000 și 31 decembrie 2013.
Cercetătorii au descoperit că 124 de persoane au murit până la sfârșitul studiului, la 31 decembrie 2015. Dintre acești indivizi, 44% au murit prin sinucidere, 22% prin moarte accidentală și 34% din alte cauze. În 82% din cazurile de decese sinucigașe au fost copii și adolescenți care și-au produs anterior auto-vătămare.
Conexiunea între auto-vătămare și sinucidere a apărut frecvent. În această cohortă, incidența de sinucidere a fost semnificativ crescută comparativ cu rata estimată la populația generală a copiilor între 10 și 18 ani din Anglia. Riscul de suicid crescut a fost asociat cu adolescenți de sex masculin, care s-au prezentat cu auto-vătămări și auto-vătămare repetată „Există o nevoie clară de a identifica intervențiile preventive care ar putea reduce riscul de auto-vătămare la copii și adolescenți, repetarea comportamentului și moartea prematură din cauza suicidului și a altor cauze prevenibile în populația de auto-vătămare”, scriu autorii.
Sursa, aici.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
EXCLUSIV Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
EXCLUSIV De ce se pune muzică în magazine. Simona Trifu: Asta se întâmplă. E un pretext
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
EXCLUSIV Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Ce se întâmplă după o experiență aproape de moarte. Ce este partea întunecată a "luminii de la capătul tunelului"
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
