Terapia cu bacteriofagi, posibilă șansă pentru boli de ficat mortale

Bacteriofagii sunt virusuri care distrug în mod specific bacteriile. La începutul secolului XX, cercetătorii au experimentat bacteriofagii ca metodă potențială pentru tratarea infecțiilor bacteriene. Dar apoi au apărut antibiotice, iar aceștia n uau mai fost în atenția cercetătorilor. Cu toate acestea, odată cu creșterea infecțiilor rezistente la antibiotice, cercetătorii și-au reînnoit interesul pentru terapia cu bacteriofagi. În cazuri limitate, pacienții cu infecții bacteriene multidrog rezistente care pot pune viața în pericol au fost tratați cu succes cu terapia de acest tip experimental, după ce toate celelalte alternative au fost epuizate.

Cercetătorii de la University of California San Diego School of Medicine și colaboratorii lor au aplicat acum pentru prima dată cu succes terapia cu bacteriofagi la șoareci, pentru o afecțiune care nu este considerată o infecție bacteriană clasică: boala alcoolică a ficatului. Studiul a fost publicat în regvista Nature.

Boala ficatului care te omoară în 90 de zile

„Nu doar am legat doar o toxină bacteriană specifică cu rezultate clinice mai grave la pacienții cu boală alcoolică hepatică, dar am găsit o modalitate de a rupe această legătură prin editarea precisă a microbiotei intestinale cu bacteriofagii”, a declarat autorul senior Bernd Schnabl, profesor de medicină și gastroenterologie la UC San Diego Școala de Medicină și director al Institutelor Naționale de Sanatate finanțate de sănătate Digestive Boli Centrul de Cercetare, citat de sciencedaily.com.

Până la 75 la sută dintre pacienții cu hepatită alcoolică severă, cea mai gravă formă de boală hepatică legată de alcool, mor în 90 de zile de la diagnostic. Afecțiunea este tratată cel mai frecvent cu corticosteroizi, care nu sunt foarte eficiente. Transplantul precoce al ficatului este singurul remediu, dar este oferit doar în centre medicale selectate unui număr limitat de pacienți. De fapt, există doar aproximativ 8.000 de transplanturi de ficat din toate motivele în Statele Unite în fiecare an, potrivit American Liver Foundation, cu o listă de așteptare de aproximativ 14.000 de persoane.

Alcoolul în sine poate deteriora direct celulele hepatice. Dar Bernd și echipa au descoperit anterior că alcoolul este, de asemenea, dăunător pentru ficat dintr-un al doilea motiv: diminuează antibioticele naturale ale intestinului, lăsând șoarecii mai predispuși la creșterea bacteriană a ficatului și agravând bolile hepatice induse de alcool.

În studiul curent, echipa lui Bernd - inclusiv mulți colaboratori din întreaga lume - a adresat două întrebări principale: Cum contribuie bacteriile intestinale la afectarea ficatului? Și pot fi utilizați bacteriofagii pentru a reduce bacteriile și, astfel, pentru a atenua bolile alcoolice hepatice?

Cercetătorii au descoperit că celulele hepatice sunt rănite de citolizină, o toxină secretată de Enterococcus faecalis, un tip de bacterii care se găsesc de obicei în număr scăzut în intestinul uman sănătos. Ei au descoperit, de asemenea, că persoanele cu hepatită alcoolică au mai multe E. faecalis producătoare de citolizină în intestinele lor decât oamenii sănătoși. Cu cât există mai multe E. faecalis, cu atât boala hepatică este mai severă. Pentru persoanele cu boli hepatice alcoolice, mai mult de 5% din bacteriile lor fecale au fost Enterococcus, față de persoanele sănătoase care nu aveau aproape deloc. Aproximativ 80 la sută dintre pacienții cu hepatită alcoolică au E. faecalis care trăiesc în materiile fecale, iar 30 la sută sunt pozitivi pentru citolizină.

Biomarkerul pentru gravitatea bolii

Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit că aproape 90% dintre pacienții cu rezultat pozitivi la citolizină cu hepatită alcoolică au murit în 180 de zile de la internarea în spital, comparativ cu aproximativ 4% dintre pacienții negativi cu rezultat negativ la citolizină.

„Pe baza acestei constatări, credem că detectarea genei citolizinei în fecalele de la pacienții cu hepatită alcoolică ar putea fi un biomarker foarte bun pentru severitatea bolii hepatice și riscul de deces”, a spus Schnabl. „Într-o zi am putea fi capabili să selectăm pacienții pentru terapii adaptate pe baza statutului lor de citolizină”.

În continuare, echipa a transferat materiile fecale de la persoanele cu citolizină pozitivă și negativă, la șoareci. Șoarecii cu microbiomi intestinali umanizați pozitiv cu citolizină au dezvoltat o boală hepatică mai severă indusă de alcool și au supraviețuit mai puțin decât șoarecii fără citolizină.

Pentru a investiga potențialul terapiei bactriofagilor, cercetătorii au izolat din apele uzate patru tipuri diferite de bacteriofagi, care țintesc în special E. faecalis producătoare de citolizină. Când au tratat șoarecii cu aceste tipuri, bacteriile au fost eradicate și boala hepatică indusă de alcool a fost eliminată. Bacteirofagii care vizează alte bacterii sau E. faecalis non-citolitice nu au avut niciun efect.

Tratamentele, doar experimentale până în prezent

 „Această terapie a fost testată până acum doar la șoareci, iar un studiu clinic va fi necesar pentru a testa siguranța acestei abordări și pentru a valida descoperirile noastre la pacienții cu hepatită alcoolică”, a spus Schnabl.

În martie 2016, Tom Patterson, doctor, profesor de psihiatrie la UC San Diego School of Medicine, a devenit prima persoană cunoscută din Statele Unite care a urmat cu succes terapia de acest tip intravenos pentru o infecție bacteriană multidrog rezistentă, cu aprobarea de urgență din partea US Food and Administrarea medicamentelor (FDA).

De atunci, șapte pacienți suplimentari de la UC San Diego Health au fost tratați astfel. În toate cazurile, tratamentele au fost considerate experimentale și au necesitat aprobarea de urgență de către FDA.

În iunie 2018, UC San Diego School of Medicine a lansat Centrul pentru Aplicații și Terapeutice Phame inovatoare (IPATH), primul centru de acest fel din America de Nord.