Traumatismul cranio-cerebral: simptome, complicații neprevăzute și sechele

Principalele tipuri de leziuni cerebrale traumatice sunt: fracturile craniene, contuziile cerebrale, dilacerările cerebrale, injuria axonală difuză, hematoamele extradurale, subdurale și intracerebrale. Fracturile craniene sunt rezultatul unui impact cranian sever și pot fi însoțite de oricare dintre leziunile enumerate mai sus.

Cele mai multe traumatisme cranio-cerebrale sunt minore (80-90%) și nu necesită intervenție medicală în urgență. Dar există câteva semne de avertisment, care nu ar trebui trecute cu vederea de către pacienți sau familiile acestora și anume sângerarea masivă la nivelul zonei lovite sau de la nivelul nasului, gurii sau urechilor, pierderea stării de conștiență, durere puternică de cap asociată cu amețeală, somnolență sau greață cu vărsături, paralizie, probleme de coordonare, de vorbire sau de vedere. În primele ore sau zile de la producerea unui traumatism, pot să apară simptome/semne noi, complicații neprevăzute, iar starea pacientului se poate agrava brusc, evoluând în unele cazuri până la moarte subită, au arătat experții din cadrul Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN), reuniți la cea de-a 18-a ediție a Congresului Academiei Multidisciplinare de Neurotraumatologie, de la Cairo.

Ce sechele rămân după un traumatism

Mulți dintre cei care au suferit un traumatism prezintă sechele, chiar și cei cu traumatisme craniene ușoare. Tulburările cognitive (atenție, memorie, limbaj, percepție), afective și comportamentale sunt cele mai frecvente și importante cu care se confruntă acești pacienți, ele având un impact deosebit și asupra familiei dar și a societății. Aceste deficite determină o dependență socială a bolnavilor, chiar în absența unor dizabilități fizice, afectând capacitatea de muncă, relațiile familiale, activitățile zilnice.

Cele mai frecvente complicații pe termen scurt asociate TCC includ disfuncția cognitivă, dificultățile de procesare senzorială și comunicare, convulsiile imediate, hidrocefalia, pierdere de lichid cefalorahidian (LCR), leziuni ale structurilor sistemului nervos, tinitus, insuficiență de organ și politrauma.

Politrauma poate include disfuncții pulmonare, cardiovasculare, gastrointestinale, dezechilibre hidro-electrolitice și hormonale, tromboză venoasă profundă, coagulare excesivă și leziuni nervoase.

Pe de altă parte, cele mai frecvente complicații psihiatrice sunt reprezentate de depresie, anxientate generalizată, atacuri de panică, tulburări fobice, tulburare de stres post-traumatic, dependență de diverse substanțe. Cefaleea este o complicație obișnuită a leziunii traumatice cerebrale, în special a celor ușoare. Aceste dureri de cap pot avea caracteristicile migrenei, ale tensiunii sau a altor tulburări de cefalee primare, dar sunt adesea mixte, nesistematizate și pot fi dificil de gestionat. Durerile de cap pot apărea foarte des, dacă nu chiar zilnic, și adesea cefaleea încetinește recuperarea după un traumatism.

Un milion de victime pe an

La nivel mondial, peste un milion de tineri mor anual din cauza Traumatismelor Cranio-Cerebrale, iar alte aproximativ 27 milioane sunt supraviețuitori ai unor astfel de traume, dar rămân prizonierii unor dizabilități fizice și psihice sau ale unor tulburări cognitive și emoționale care, din nefericire, vor persista pe tot parcursul vieții. Pentru aceștia, programele intensive de neurorecuperare ce se dezvoltă concomitent cu cele de cercetare științifică neurologică aprofundată reprezintă soluțiile optime ce vizează îmbunătățirea calității vieții și speranța unei reabilitări considerabile.

În acest sens, o amplă manifestare a avut loc în perioada 26-28 februarie, 2020, la Cairo, în Egipt, și a reunit , în cadul celei de-a XVIII-a ediții a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology (AMN), aproximativ 200 de participanți din 22 de țări.

„Este îmbucurător că neurologia românească, prin valorile sale, continuă să fie prezentă și apreciată în cadrul unor astfel de dezbateri de top la care participă anual , personalități ale cercetării științifice medicale, profesori neurologi și neurochirurgi din întreaga lume, fapt ce demonstrează încă odată că întreaga cercetare științifică neurologică din România și aplicabilitatea acesteia în practica medicală sunt superpozabile celor din state cu un puternic grad de dezvoltare socio-economic" a declarat prof dr Dafin Mureșanu, care este președinte al Societății pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN) și al Federației Europene a Societăților de Neuroreabilitare (EFNRS).