Tulburări cognitive la adulții în vârstă, ameliorate dacă sunt puși să cânte. ANALIZĂ
Conform unei analize a tuturor studiilor relevante, pentru adulții în vârstă participarea activă la muzică - dacă sunt puși / învățați să cante, spre exemplu - poate oferi beneficii celor cu tulburări...
Conform unei analize care a fost publicată în Journal of the American Geriatrics Society (link direct analiză), realizarea activă a muzicii poate oferi beneficii cognitive adulților vârstnici cu tulburări cognitive ușoare sau demență.
Un total de 21 de studii cu 1472 de participanți au fost analizate pentru dimensiuni potențiale ale efectelor și activitățile de intervenție. Dintre cele 21 de studii, doar nouă studii care au însumat un total de 495 de participanți, au fost utilizate în analiză pentru a produce un model meta-analitic cu efecte aleatorii despre funcționarea cognitivă.
Autorii au menționat că intervențiile bazate pe muzică ar putea oferi milioanelor de adulți în vârstă sprijin critic pentru bunăstarea lor cognitivă, emoțională și socială.
Analiza a constatat, de asemenea, că muzica poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și a dispoziției la acești adulți.
„Suntem încântați să vedem aceste rezultate, deoarece participarea la muzică, cum ar fi cântatul într-un cor sau cântarea la un cerc de tobe, este o activitate sigură și captivantă, despre care cercetările noastre demonstrează că pot sprijini cogniția într-un moment critic pentru adulții în vârstă care se confruntă cu declinul cognitiv” a spus autorul principal Jennie L. Dorrisde la Universitatea din Pittsburgh.
„Această revizuire arată că realizarea muzicii are un efect mic, dar semnificativ statistic, asupra funcționării cognitive pentru adulții mai în vârstă cu afectare ușoară cognitivă (MCI) sau demență probabilă”, au notat autorii, la concluzii.
Prin definiție, tulburările cognitive sunt caracterizate prin modificări ale structurii și funcției cerebrale care produc afectarea învățării, orientării, judecății, memoriei și capacitățile intelectuale.
Demența este un sindrom caracterizat de o afectare permanentă a funcției intelectuale instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția. Demența este o tulburare dobândită, ceea ce o diferențiază de întârzierea mintală; tulburarea persistentă deosebește demența de delir; afectarea mai multor domenii cognitive separă demența de bolile cu afectarea unui singur domeniu: de exemplu, amnezia și afazia. Deși majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresie, termenul de demență nu implică automat și ireversibilitate (o treime din pacienții veniți pentru evaluarea inițială au sindroame demențiale parțial reversibile). Pot fi prezente multiple tulburări psihologice și comportamentale, dar acestea nu contribuie direct la criteriile de diagnostic.
Conform statisticilor, la fiecare 3 secunde, cineva din lume dezvoltă demență. Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, și se așteaptă ca acest număr să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane până în 2050.
-
-
Pisicile, un pericol ascuns pentru creier17.11.2025, 21:55
-
Tratament inovator în lupta împotriva cancerului de sân17.11.2025, 20:58
-
Metformin, medicamentul pentru diabet, impact asupra femeilor17.11.2025, 19:36
-
Alexandru Rogobete, schimbări majore17.11.2025, 18:16
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Apneea de somn devastează creierul
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
