Tulburări cognitive la adulții în vârstă, ameliorate dacă sunt puși să cânte. ANALIZĂ
Conform unei analize a tuturor studiilor relevante, pentru adulții în vârstă participarea activă la muzică - dacă sunt puși / învățați să cante, spre exemplu - poate oferi beneficii celor cu tulburări...
Conform unei analize care a fost publicată în Journal of the American Geriatrics Society (link direct analiză), realizarea activă a muzicii poate oferi beneficii cognitive adulților vârstnici cu tulburări cognitive ușoare sau demență.
Un total de 21 de studii cu 1472 de participanți au fost analizate pentru dimensiuni potențiale ale efectelor și activitățile de intervenție. Dintre cele 21 de studii, doar nouă studii care au însumat un total de 495 de participanți, au fost utilizate în analiză pentru a produce un model meta-analitic cu efecte aleatorii despre funcționarea cognitivă.
Autorii au menționat că intervențiile bazate pe muzică ar putea oferi milioanelor de adulți în vârstă sprijin critic pentru bunăstarea lor cognitivă, emoțională și socială.
Analiza a constatat, de asemenea, că muzica poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și a dispoziției la acești adulți.
„Suntem încântați să vedem aceste rezultate, deoarece participarea la muzică, cum ar fi cântatul într-un cor sau cântarea la un cerc de tobe, este o activitate sigură și captivantă, despre care cercetările noastre demonstrează că pot sprijini cogniția într-un moment critic pentru adulții în vârstă care se confruntă cu declinul cognitiv” a spus autorul principal Jennie L. Dorrisde la Universitatea din Pittsburgh.
„Această revizuire arată că realizarea muzicii are un efect mic, dar semnificativ statistic, asupra funcționării cognitive pentru adulții mai în vârstă cu afectare ușoară cognitivă (MCI) sau demență probabilă”, au notat autorii, la concluzii.
Prin definiție, tulburările cognitive sunt caracterizate prin modificări ale structurii și funcției cerebrale care produc afectarea învățării, orientării, judecății, memoriei și capacitățile intelectuale.
Demența este un sindrom caracterizat de o afectare permanentă a funcției intelectuale instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția. Demența este o tulburare dobândită, ceea ce o diferențiază de întârzierea mintală; tulburarea persistentă deosebește demența de delir; afectarea mai multor domenii cognitive separă demența de bolile cu afectarea unui singur domeniu: de exemplu, amnezia și afazia. Deși majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresie, termenul de demență nu implică automat și ireversibilitate (o treime din pacienții veniți pentru evaluarea inițială au sindroame demențiale parțial reversibile). Pot fi prezente multiple tulburări psihologice și comportamentale, dar acestea nu contribuie direct la criteriile de diagnostic.
Conform statisticilor, la fiecare 3 secunde, cineva din lume dezvoltă demență. Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, și se așteaptă ca acest număr să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane până în 2050.
-
Alexandru Rogobete, anunț pentru pacienții cu cancer20.11.2025, 19:27
-
-
-
Ce se întâmplă cu salariile din Sănătăte. Alexandru Rogobete, lămuriri20.11.2025, 14:44
-
Alexandru Rogobete, anunț de ultimă oră legat de medicamente20.11.2025, 14:23
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Apneea de somn devastează creierul
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
