Tulburări cognitive la adulții în vârstă, ameliorate dacă sunt puși să cânte. ANALIZĂ
Conform unei analize a tuturor studiilor relevante, pentru adulții în vârstă participarea activă la muzică - dacă sunt puși / învățați să cante, spre exemplu - poate oferi beneficii celor cu tulburări...
Conform unei analize care a fost publicată în Journal of the American Geriatrics Society (link direct analiză), realizarea activă a muzicii poate oferi beneficii cognitive adulților vârstnici cu tulburări cognitive ușoare sau demență.
Un total de 21 de studii cu 1472 de participanți au fost analizate pentru dimensiuni potențiale ale efectelor și activitățile de intervenție. Dintre cele 21 de studii, doar nouă studii care au însumat un total de 495 de participanți, au fost utilizate în analiză pentru a produce un model meta-analitic cu efecte aleatorii despre funcționarea cognitivă.
Autorii au menționat că intervențiile bazate pe muzică ar putea oferi milioanelor de adulți în vârstă sprijin critic pentru bunăstarea lor cognitivă, emoțională și socială.
Analiza a constatat, de asemenea, că muzica poate contribui la îmbunătățirea calității vieții și a dispoziției la acești adulți.
„Suntem încântați să vedem aceste rezultate, deoarece participarea la muzică, cum ar fi cântatul într-un cor sau cântarea la un cerc de tobe, este o activitate sigură și captivantă, despre care cercetările noastre demonstrează că pot sprijini cogniția într-un moment critic pentru adulții în vârstă care se confruntă cu declinul cognitiv” a spus autorul principal Jennie L. Dorrisde la Universitatea din Pittsburgh.
„Această revizuire arată că realizarea muzicii are un efect mic, dar semnificativ statistic, asupra funcționării cognitive pentru adulții mai în vârstă cu afectare ușoară cognitivă (MCI) sau demență probabilă”, au notat autorii, la concluzii.
Prin definiție, tulburările cognitive sunt caracterizate prin modificări ale structurii și funcției cerebrale care produc afectarea învățării, orientării, judecății, memoriei și capacitățile intelectuale.
Demența este un sindrom caracterizat de o afectare permanentă a funcției intelectuale instalată progresiv. Pentru a pune diagnosticul de demență trebuie ca mai multe sfere ale activității mintale să fie afectate: memoria, limbajul, orientarea spațială, emoțiile sau personalitatea și cogniția. Demența este o tulburare dobândită, ceea ce o diferențiază de întârzierea mintală; tulburarea persistentă deosebește demența de delir; afectarea mai multor domenii cognitive separă demența de bolile cu afectarea unui singur domeniu: de exemplu, amnezia și afazia. Deși majoritatea demențelor sunt cronice, ireversibile și progresie, termenul de demență nu implică automat și ireversibilitate (o treime din pacienții veniți pentru evaluarea inițială au sindroame demențiale parțial reversibile). Pot fi prezente multiple tulburări psihologice și comportamentale, dar acestea nu contribuie direct la criteriile de diagnostic.
Conform statisticilor, la fiecare 3 secunde, cineva din lume dezvoltă demență. Sunt peste 50 de milioane de persoane care trăiesc cu demență în întreaga lume, și se așteaptă ca acest număr să se dubleze la fiecare 20 de ani, ajungând la 152 milioane până în 2050.
-
4 sfaturi simple pentru un somn de calitate18.11.2025, 23:45
-
Gripa aviară H5N5 ajunge la oameni. Ce riscuri prezintă pentru populație18.11.2025, 22:07
-
Un simplu tratament de canal poate reduce riscul de infarct și diabet18.11.2025, 21:58
-
Ce trebuie să știi despre postul cu apă18.11.2025, 20:34
-
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Alimentele care îți distrug creierul
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
