Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Ți s-a întâmplat să încerci să te refugiezi într-o carte, să-ți dorești să o citești, dar o voce interioară începe să gândească cu totul alte lucruri și să-ți fure atenția?
Această voce mentaă poate deveni obositoare și îți afectează capacitatea de concentrare. Dar oare ce e această voce, de ce apare ea și cum o poți liniști ca să te poți bucura de citit?
Ei bine, vocea din cap, cunocută sub numele de "subvocalizare", este procesul prin care creierul tău simulează sunetele cuvintelor pe care le citești. Este un mecanism natural al minții.
Vocea interioară sau monologul intern este fenomenul prin care "auzim" propriile gânduri fără a rosti cuvinte. Asta apare din cauza unor mecanisme cerebrale specifice.
În plus, această voce, poate fi alimentată de gânduri anxioase sau stres, adăugând un "comentator" suplimentar.
Vocea interioară este o parte naturală a minții noastre, dar nu trebuie să fie un obstacol.
De ce apare?
Vocea interioară dezvoltă capacitatea cognitivă încă din copilărie, când copiii folosesc "vorbirea privată".
În viața de adult, această voce ajută la memorie, organizarea gândurilor și soluționarea problemelor.
Subvocalizarea normală ajută la înțelegerea textului, mai ales când citeși ceva dificil. Este mai pronunțată atunci când te concentrezi să memorezi sau să înțelegi în profunzime textul.
Totuși, atunci când treci prin anxietate sau stres, gândurile nesfârșite pot fi un simptom al stresului cronic. Aceste gânduri devin mai puternice în momente de liniște, cum ar fi atunci când citești.
O altă cauză pentru care apare este multitasking-ul mental, iar creierul tău încearcă să jongleze între citit și alte sarcini mentale.
Cercetările arată că lipsa monologului intern poate fi legată de matrarea mai lentă a unor zone ale creierului, cum ar fi calea dorsală.
Alt studiu arată că persoanele cu afantezie - incapacitatea de a vizaliza imagini mentale - pot lipsi și de imagini auditive interne.
Rolul monologului intern și al acestei voci este:
- de a ajuta la procesarea gândurilor și sarcinilor zilnice
- este esențial în pregătirea vorbirii, amintirea instrucțiunilor sau rezolvarea problemelor
- poate deveni critic atunci când se transformă în autocritică excesivă.
Cum să scapi de vocea interioară?
Prin tehnici de relaxare, practică și organizare mentală, poți învăța să o controlezi și să te bucuri din nou de plăcerea cititului în liniște.
1. Citește mai repede
Cititul rapid presupune scanarea vizuală a textului, fără să acorzi timp subvocalizării. Există tehnici precum ghidarea cu degetul pentru citit rapid.
2. Meditație și mindfulness
Încearcă să te concentrezi pe respirație câteva minute înainte de a citi. Poți face asta ori de câteva ori vocea interioară începe să te deranjeze.
3. Elimină distragerile
Creează-ți un spațiu liniștit pentru citit, oprește-ți notificările sau alte surse de zgomot mental.
4. Folosește zgomot alb sau muzică instrumentală
Aceste sunete relaxante pot acoperi acea voce și te ajută să te concentrezi pe citit.
5. Citește cu atenție mare
În loc să lași mintea să te controleze, concentrează-te pe sensul frazei și pe fiecare cuvând citit pentru a construi povestea.
Subconștientul tău va deveni mai liniștit și mai controlat.
6. Scrie-ți gândurile
Dacă vocea este legată de anxietate, ia-ți câteva minute să notezi tot ce ai în minte înainte de a începe să citești.
Dacă vocea interioară este copleșitoare și interferează cu viața de zi cu zi, ar putea fi un semn al unei afecțiuni precum tulburarea de anxietate generalizată sau ADHD. În acest caz, este nevoie să discuți cu un specialist pentru un plan de gestionare mai detaliat.
-
Consumul de ciuperci, beneficii și riscuri majore în sezonul de toamnă28.10.2025, 15:47
-
-
Ce trebuie să știi despre exsudatul faringian. Dr. Mihai Craiu, lămuriri28.10.2025, 14:20
-
-
Cine e Ștefania Szabo, medicul găsit decedat la 37 de ani28.10.2025, 13:06
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Tulburarea de stres post-traumatic: simptome și metode de tratament. Cum apare și ce impact are asupra sănătății mintale
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Legătura dintre boala Chron și anxietate. Factorii care contribuie la această legătură și cum poți trata anxietatea în contextul bolii Chron
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.
