Mâncatul pe fond de stres pare a fi una dintre problemele secolului 21. Cu foarte multe opțiuni alimentare, în special de fast food, din toată lumea, mâncatul compulsiv a devenit o preocupare la nivel...
În viața agitată și plină de provocări pe care o trăim, stresul poate deveni, uneori, un factor major, care afectează alegerile noastre alimentare. În astfel de momente, mulți dintre noi simțim nevoia să ne refugiem în mâncare, alegând, poate, alimente nesănătoase și consumându-le în cantități excesive.
Cum putem, însă, să depășim aceste obiceiuri alimentare nesănătoase și să adoptăm o poziție diferită în perioadele de stres intens? Pentru a răspunde la această întrebare, am discutat cu psihologul Radu Leca.
Radu Leca subliniază importanța conștientizării legăturii dintre stres și obiceiurile alimentare nesănătoase. El evidențiază că stresul poate declanșa dorința de a mânca în exces sau de a alege alimente bogate în calorii și zahăr, ca o formă de consolare sau recompensă emoțională. Totodată, el subliniază că stresul poate afecta nivelurile de dopamine și serotonină din creier, doi neurotransmițători-cheie, care influențează starea noastră de bine și comportamentul alimentar.
”Stresul este cel care generează scăderea dopaminei și a serotoninei. În prezența mâncării, dopamina și serotonina cresc. În prezența acestei scăderi, subiectul, stresat, simte nevoia de cantități mari de mâncare și sau cantități mari calorice, respectiv, el va genera o poftă către un tort întreg, nu către o felie, către o shaorma de 1,5 kg, nu către o shaorma mică de 300g. Și atunci, nivelul, de moment, al hormonilor din creier, crește.
E ca la fumat. Fumatul și mâncatul compulsiv se înrudesc, la fel și alcoolul și drogurile. Și atunci, noi avem de-a face, în faza existenței stresului, cu cea mai modestă variantă a noastră din toate timpurile până în prezent”, ne-a spus psihologul Radu Leca.
Să adopți o alimentație echilibrată și sănătoasă ar presupune consumul regulat de alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, proteinele slabe și grăsimile sănătoase. Iar abia în acest fel putem susține sănătatea fizică și mintală și putem reduce dorința de a mânca în exces sau de a alege alimente nesănătoase ca răspuns la stres.
Pentru mulți oameni cu această adicție este absolut dificil să renunțe la obiceiurile alimentare nesănătoase în perioadele de stres. Acest fapt ar necesita o abordare integrată, care să includă conștientizarea legăturii dintre stres și alimentație, gestionarea eficientă a stresului și adoptarea unei alimentații echilibrate. Și abia atunci am putea învăța să facem alegeri alimentare mai sănătoase și să ne îmbunătățim starea de bine, chiar și în cele mai solicitante momente ale vieții noastre.
*Începând de luni, 15 aprilie, puteți urmări campania ”Mâncăm ca să trăim?”, despre legăturile, probabil pierdute ale omului, cu mâncarea și care sunt factorii care influențează această conexiune.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
Pe măsură ce iarna aduce zile mai scurte și lumină redusă, tulburarea afectivă sezonieră devine o provocare pentru sănătatea mentală.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
