Deficitul de magneziu afectează aproape 90% din populația lumii, cu rate cele mai mari la pacienții din spitale și de la terapie intensivă, la diabetici și la cei cu tulburări de consum de alcool. Afecțiunea poate trece neobservată, deoarece simptomele apar adesea după niveluri scăzute severe. Condiții de sănătate precum diabetul, absorbția slabă, diareea cronică și boala celiacă sunt asociate cu pierderea de magneziu.
Spasme și crampe musculare
Deficitul de magneziu poate provoca contracții, tremurături și crampe musculare, putând duce la crize sau convulsii. Se crede că aceste simptome sunt cauzate de creșterea fluxului de calciu în celulele nervoase, supraexcitând nervii musculari. Scuturile musculare involuntare pot fi cauzate și de stres, cofeină în exces, medicamente sau boli neuromusculare precum distrofia musculară, scleroza multiplă sau miastenia gravis.
Oboseală
Oboseala este un termen care se referă la epuizare sau slăbiciune fizică și mentală, indicând adesea nevoia de odihnă. Oboseala severă sau persistentă poate indica probleme de sănătate. Deficitul de magneziu poate provoca oboseală generală și slăbiciune musculară specifică, deoarece nivelurile scăzute afectează semnalizarea nervoasă și nivelurile de potasiu din celulele musculare.
Citește și: Ce să faci dacă ai boala Crohn. Calmează sistemul digestiv în 7 pași
Afecțiuni de sănătate mintală
Deficitul de magneziu poate duce la afecțiuni mentale precum apatia, stresul, depresia și anxietatea. O analiză a sugerat că suplimentele de magneziu pot fi benefice pentru unele persoane cu tulburări de anxietate, dar dovezile sunt slabe. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina eficacitatea suplimentelor de magneziu în reducerea acestor afecțiuni.
Tensiune arterială ridicată
Studiile pe animale indică faptul că deficiența de magneziu poate crește tensiunea arterială, un factor de risc pentru bolile de inimă. Potrivit Healthline, nivelurile scăzute de magneziu sau o dietă deficitară pot crește, de asemenea, tensiunea arterială. Cu toate acestea, suplimentele de magneziu pot reduce tensiunea arterială, în special la adulții cu tensiune arterială ridicată.
Osteoporoză
Osteoporoza este o afecțiune caracterizată prin slăbirea oaselor și creșterea riscului de fracturi osoase, deficitul de magneziu fiind un factor de risc. Printre factorii care influențează riscul se numără îmbătrânirea, lipsa de exerciții fizice și aportul alimentar deficitar de vitaminele D și K, care pot slăbi oasele și pot scădea nivelul de calciu.
Vezi și: Cum să îți îngrijești dinții dacă fumezi. Scapă de pete și de respirația urăt mirositoare
Foto: Freepik @allahstockspic
Astm
Deficiența de magneziu este frecventă la persoanele cu astm sever, cu niveluri mai scăzute în comparație cu persoanele care nu suferă de astm. Inhalatoarele cu sulfat de magneziu pot reduce simptomele ușoare ale astmului, în timp ce sulfatul de magneziu intravenos este eficient pentru exacerbările severe. Cu toate acestea, dovezile privind eficacitatea suplimentelor alimentare cu magneziu la pacienții cu astm sunt inconsistente.
Bătăi neregulate ale inimii
Aritmia cardiacă, sau bătăile neregulate ale inimii, pot fi grave și pot provoca palpitații, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă. Poate varia de la lipsa simptomelor până la complicații grave și, în cazurile severe, poate crește riscul de insuficiență cardiacă.
Surse de magneziu
Iată unele dintre cele mai bune surse alimentare de magneziu:
- Legume cu frunze verzi: spanacul, varza kale, varza de varză și varza elvețiană sunt surse bogate de magneziu.
- Nuci și semințe: migdalele, caju, alunele și semințele de dovleac sunt surse excelente de magneziu.
- Cereale integrale: alimente precum orezul brun, quinoa, ovăzul și grâul integral au cantități semnificative de magneziu.
- Leguminoase: fasolea, lintea, năutul și mazărea sunt surse bune de magneziu și oferă, de asemenea, proteine și fibre.
- Avocado: bogat în grăsimi sănătoase și magneziu.
- Banane: sunt o sursă bună de potasiu și magneziu.
- Ciocolată neagră cu un conținut ridicat de cacao
- Pești grași: peștii precum somonul și macroul nu sunt doar bogați în acizi grași omega-3, ci conțin și magneziu.
- Iaurt: iaurtul și kefirul sunt surse bune de magneziu, mai ales dacă sunt sărace în zahăr și aditivi.
- Tofu: această proteină pe bază de soia este o altă sursă de magneziu, în special pentru vegetarieni și vegani.
Încorporarea acestor alimente bogate în magneziu în dieta ta te poate ajuta să te asiguri că îți satisfaci necesarul zilnic de magneziu și să susții sănătatea și bunăstarea generală.
Pe scurt, este esențial să identificăm simptomele insuficienței de magneziu pentru a ne păstra sănătatea și bunăstarea generală. Cea mai bună apărare împotriva deficienței este, în mod frecvent, menținerea unei diete echilibrate, plină de alimente bogate în magneziu.
Cu toate acestea, în anumite situații pot fi necesare suplimente. Se recomandă să consulți un medic pentru a discuta orice îngrijorare și pentru a crea o strategie personalizată pentru a consuma suficient magneziu.
Prin prioritizarea alimentelor bogate în magneziu și menținerea conștientizării în ceea ce privește posibilele simptome, oamenii pot promova o funcționare sănătoasă a organismului și își pot îmbunătăți calitatea generală a vieții.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
