Par siguri pe ei, dar ascund un adevăr șocant! De ce persoanele narcisiste nu se pot convinge niciodată de propria valoare și cum ajung să-ți saboteze singuri succesul. Pentru persoanele narcisiste, diferența...
Deși par siguri pe sine și carismatici, persoanele narcisiste trăiesc cu o nevoie constantă de admirație și validare, incapabile să-și convingă propriul ego de valoarea pe care o afișează.
Cercetările recente arată că această discrepanță dintre percepție și realitate este mult mai profundă decât simplele exagerări legate de aspectul fizic, realizările sau abilitățile lor.
Narcisismul există pe un spectru, de la un echilibru sănătos al stimei de sine până la o tulburare de personalitate narcisică severă, care afectează între 1 și 2% din populație. Majoritatea oamenilor manifestă trăsături narcisice într-o anumită măsură, dar cu cât acestea sunt mai accentuate, cu atât diferența dintre cum se percep și cum sunt percepuți devine mai mare, potrivit Reuters.
Persoanele cu trăsături narcisice pronunțate au tendința de a-i desconsidera pe cei care nu le oferă atenția și tratamentul special pe care cred că îl merită. În mod ironic, în încercarea de a-și construi și menține o imagine falsă de superioritate, ajung să se saboteze singuri.
De asemenea, reacționează agresiv la critici, percepându-le ca pe un atac direct la adresa imaginii lor grandioase, dar fragile. Un studiu din 2021 a arătat că aceste persoane sunt mai predispuse la paranoia, chiar și atunci când nu există dovezi că cineva le-ar dori răul.
Cercetările recente realizate de psihologi americani au evidențiat o teamă intensă a persoanelor narcisice de a fi excluse social.
Acestea sunt mai predispuse să interpreteze greșit interacțiunile sociale ambigue ca pe respingeri (de exemplu, un mesaj întârziat), ceea ce indică o percepție distorsionată a realității.
Narcisismul se manifestă sub două forme principale: vulnerabil (persoane retrase, anxioase și hipersensibile) și grandios (persoane dominante, extrovertite și auto-promovatoare). Deși diferite, ambele tipuri au în comun un sentiment de îndreptățire și un stil antagonist de relaționare.
Studiul s-a concentrat pe narcisismul grandios, evidențiind două fațete ale acestuia: admirarea narcisică (capacitatea de a fermeca și manipula oamenii) și rivalitatea narcisică (tendința de a denigra și agresa pe ceilalți). Analiza a peste 77.000 de participanți a arătat că cei cu trăsături narcisice ridicate se simt mai des excluși și sunt mai predispuși la conflicte.
În plus, fenomenul este circular: narcisismul favorizează excluderea socială, iar excluderea sporește trăsăturile narcisice, alimentând un cerc vicios al izolării și ostilității.
Studii anterioare au arătat că narcisismul este asociat cu paranoia și credința în teorii ale conspirației.
Această legătură este îngrijorătoare, având în vedere impactul negativ al teoriilor conspiraționiste asupra societății – de la alimentarea violenței și negarea schimbărilor climatice, până la ezitarea față de vaccinare.
Mai mult, trăsăturile narcisice sunt mai frecvente în rândul liderilor politici decât în populația generală. Acest lucru sugerează că, în momente de criză, politicienii narcisici ar putea fi mai atrași de teorii care le confirmă nevoia de superioritate și putere.
Tulburarea de personalitate narcisică este dificil de tratat, în parte pentru că pacienții refuză să renunțe la imaginea idealizată a sinelui, ceea ce duce la frustrări și conflicte în terapie. Cu toate acestea, există intervenții care ar putea ajuta.
Un obiectiv terapeutic ar putea fi reducerea distorsiunilor cognitive care împiedică integrarea în societate. Terapia ar putea viza mecanismele defensive prin care narcisicii își supraevaluează propria persoană pentru a masca insecuritățile profunde.
Învățarea unor strategii de gestionare a reacțiilor agresive și a sensibilității extreme la respingere ar putea îmbunătăți relațiile interpersonale și reduce nivelul de stres, furie și ostilitate – atât pentru persoanele narcisice, cât și pentru cei din jurul lor.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
