Afecțiunile cardiace, problemă în rândul tinerilor. Rădulescu: Observăm tineri care fac stop cardiorespirator din senin

afectiunile cardiace - FOTO: Pexels
afectiunile cardiace - FOTO: Pexels

Afecțiunile cardiace sunt din ce în ce mai frecvente în rândul tinerilor.

Afecțiunile cardiace se întâlnesc și în rândul adolescenților. Medicii trag un semnal de alarmă în ceea ce privește afecțiunile cardiace cu care se confruntă tinerii. Potrivit statisticilor, din ce în ce mai mulți tineri suferă de boli cardiovasculare, iar aceștia ajung la medic când deja este prea târziu.

Medicul Vasi Rădulescu susține că din ce în ce mai mulți tineri ajung la spital când este prea târziu.

”Aveți idee ce stă în spatele unei morți subite la tineri? Vă spun imediat. Cele mai multe cazuri răspunzătoare de deces la tineri sunt cardiomiopatiile hipertrofice (grosso modo, mușchiul inimii este foarte îngroșat), canalopatiile (transfer de potasiu, sodiu, calciu spre celulă sau spațiul extracelular) și sindroamele care pot da tulburări maligne de ritm (sindrom Brugada, sindroame de QT lung sau scurt, ultimele fiind în esență date tot de defecte ale unor canale celulare).

Cele mai multe (CMH, sindrom Brugada, sindroame de QT scurt sau lung) pot fi relativ ușor identificate pe un banal traseu electrocardiografic. Intră la prevenție și e extrem de important. Să zicem că din 100,000 de tineri, se găsesc 5 cu așa ceva. Se justifică monitorizarea sau dăm înapoi spunând că sunt cheltuieli mari? Eu cred că se justifică și numai pentru un singur caz depistat”, arată medicul pe Facebook.

Vezi și: Umărul înghețat, afecțiunea fără cauze cunoscute. Cum se tratează

Factori care declanșează bolile cardiovasculare

Stresul zilnic, dar și antecedentele familiale sunt cauzele care pot declanșa bolile cardiovasculare ale tinerilor.

”Cine are în familie cazuri de morți subite sau rude cu probleme cardiace, trebuie să se verifice din timp. E o chestiune de viață și de moarte. Observăm tineri care fac stop cardiorespirator din senin și nu răspund la nicio manevră de resuscitare; depistarea aici e sfântă. Se pot da tratamente, se pot insera defibrilatoare, se pot explica anumite conduite ulterioare.

Depășind problema afecțiunilor amintite, orice om trebuie să conștientizeze că inima suferă la stres, tutun, alcool, droguri, alimentație necorespunzătoare, infecții, comorbidități”, a mai scris medicul.

Stresul este unul din factorii declanșatori

”Stresul induce descărcare de substanțe care țin corpul în tensiune, cum ar fi cortizolul sau catecolaminele circulante, pe lângă hiperstimularea adrenergică directă. Acestea cresc frecvența cardiacă în detrimentul pauzei (diastola) alterând perfuzia coronariană, putând induce forme de cardiomiopatie dilatativă (prin tahicardii necontrolate mult timp) sau chiar evenimente coronariene acute (de la angor instabil la infarct cu ocluzie totală prin destabilizarea unei plăci de aterom).

Sunt descrise conexiuni cu anumite structuri cerebrale care pot declanșa furtună electrică, cu tahicardii ventriculare ce degenerează în fibrilație ventriculară și apoi în stop. Stresul psihic face rău la orice nivel din corp. Depresia, anxietatea, tulburările psihice mixte sunt cunoscute drept factori importanți de risc cardiovascular”, a mai scris medicul Vasi Rădulescu.

Vezi și: Senzația de greață și bolile ascunse. Nouă alimente care ”taie” greața

Viciile

Viciile precum fumatul, consumul de alcool sau droguri sunt alți factori declanșatori.

”Tutunul accelerează ateroscleroza, acel proces care obstruează vasele de sânge. Plăcile de aterom se formează în arterele coronare și scad perfuzia miocardului, putând da sindrom coronarian când placa se destabilizează; se formează în carotide și dau amețeli cumplite prin scăderea fluxului sangvin către creier; se formează în arterele membrelor inferioare și dau arteriopatie intermitentă (obliterantă, cu clase diferite de severitate) etc. Tutunul dăunează grav plămânilor, creierului, stomacului”, a mai explicat medicul.

Alcoolul poate fi benefic, însă doar dacă este consumat în cantități mici.

”Alcoolul este cardiotoxic, dar depinde aici doza. 20 – 30 de grame pe zi de alcool sunt cardioprotectoare, scăzând riscul de infarct; scad și riscul de AVC. Vinul roșu este și antioxidant, optimizează și colesterolul. Tot ce depășește măsura amintită este toxic.

După un consum îndelungat, ne trezim cu pacienți care au cardiomiopatie dilatativă indusă de alcool, cu funcția de pompă a inimii sever alterată. Chiar și o cantitate mare băută pe o perioadă scurtă poate induce dilatație, în așa-numitul sindrom al inimii de vacanță.

Procesul este reversibil din fericire, dar nu-i doresc nimănui să-l experimenteze”, mai scrie medicul.

Un alt factor negativ îl constituie drogurile.

”Drogurile, în special cele intravenoase, sunt deosebit de periculoase, putând induce tulburări de conducere, aritmii severe, chiar stop cardiac. Nu consumați așa ceva nici măcar cu scop de experimentare”, a mai spus medicul Vasi Rădulescu.

Vezi și: Tratament pentru variola maimuței. România a solicitat 1000 de doze

Cum putem proteja inima

Medicul Vasi Rădulescu susține că nu există alimente minune care să protejeze inima. Totul ține de un regim alimentar decent.

”Nu există alimente care protejează inima. Există alimentație cu bun simț, unde doza e regină. Câteva reglementări se impun: fără sare în exces, fără grăsimi multe, câteva fructe (mai multe dacă sunteți activi și ardeți repede caloriile din ele), multe legume, hidratare corespunzătoare. Mâncarea tip fast-food, coroborată cu sedentarismul duce la obezitate, diabet, boli semnificative de inimă și de vase.

Un corp sănătos este unul dinamic, cu o masă corporală optimă, bine hrănit, bine hidratat, bine odihnit, cu un psihic echilibrat. Atenție la cofeina în exces și la combinațiile dubioase cu energizante sau alcool!

Grăsimile în exces pot conduce la ateroscleroză (sunt încă multe controverse aici despre cele saturate sau nesaturate). Procesul de ateroscleroză este complex, implicând colesterolul LDL, oxidarea acestuia, microleziuni în endoteliul vascular, un proces inflamator aferent și alte mecanisme intime; lipidele rămân însă factor de risc important”, a mai scris medicul pe Facebook.

Vezi și: Smochinele, benefice pentru diabetici. Cum ajută organismul

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt1
YesMy - smt4.1.0