Alzheimer, schimbările în stilul de viață opresc boala și îmbunătățesc memoria. Studiu

Schimbările personalizate în stilul de viață la persoanele care au semne precoce de Alzheimer, le opresc declinul cognitiv și le îmbunătățesc memoria în doar 18 luni.
Un nou studiu arată că intervențiile personalizate în stilul de viață nu numai că au oprit declinul cognitiv al persoanelor cu risc de Alzheimer, ci au crescut de fapt abilitățile de memorie și gândire în termen de 18 luni.
„Datele noastre arată de fapt o îmbunătățire cognitivă", a spus medicul neurologul Richard Isaacson, fondatorul Clinicii de Prevenție Alzheimer la NewYork-Presbyterian / Weill Cornell Medical Center.
Managementul clinic individualizat e cheia
„Acesta este primul studiu într-un cadru clinic din lumea reală care arată că managementul clinic individualizat poate îmbunătăți funcția cognitivă și, de asemenea, reduce riscul Alzheimer și boli cardiovasculare", a spus Isaacson. Studiul a fost publicat astăzi în revista „Alzheimer and Dementia: The Journal of Alzheimer's Association".
Boala Alzheimer începe în creier cu aproximativ 20-30 de ani înainte de apariția simptomelor. Se estimează că patruzeci și șapte de milioane de americani trăiesc în prezent cu acest tip de Alzheimer preclinic. Pe cei, și pe ceilalți pacienți cu aceleași probleme din întreaga lume nu există niciun medicament care să-i ajute. Unii pot avea semne subtile de pierdere cognitivă; alții nu știu încă de creșterea plăcilor și a încărcăturilor devastatoare de proteine care le vor fura amintirile.
Un volum în creștere de dovezi medicale arată că anumite modificări ale stilului de viață, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și antrenamentul creierului ar putea încetini declinul mental, posibil chiar să le protejeze de dezvoltarea unei demențe. Dar un singur tipar se potrivește tuturor? Sau avem fiecare nevoie de un plan unic de acțiune adaptat factorilor noștri de risc specifici?
Dr. Isaacson e adeptul intervențiilor personalizate. Din 2013, clienții de la clinica sa de prevenire a Alzheimer sunt supuși unor baterii de teste fizice și mentale. Scanările RMN sunt efectuate pentru a verifica dacă există semne precoce ale acumulării plăcilor de amiloide. Sunt documentate problemele medicale actuale și din trecut, genetica, istoricul familial, tiparele nutriționale, obiceiurile de exerciții fizice, nivelurile de stres și modelele de somn.
„Studiul nostru a fost conceput pentru a analiza efectele intervenției asupra stilului de viață asupra funcției cognitive", a spus dr. Isaacson. „Funcția cognitivă scade? Rămâne la fel sau s-ar putea îmbunătăți?" Neurologul și echipa sa au reușit să înscrie 154 de pacienți cu vârste între 25 și 86 de ani, toți cu un istoric de Alzheimer în familiile lor. Majoritatea nu aveau încă pierderi de memorie, dar au prezentat performanțe îngrijorătoare la testele cognitive, notează CNN.
Le-au schimbat dieta și obiceiurile
Un grup mic de 35 de persoane au fost diagnosticate cu deficiență cognitivă ușoară. Asociația Alzheimer definește această deficiență cognitivă ușoară drept „schimbări cognitive, care sunt suficient de grave pentru a fi observate de persoana afectată și de membrii familiei și prieteni, dar nu afectează capacitatea individului de a desfășura activități de zi cu zi." Pe baza acestor rezultate, fiecare persoană a primit un plan personalizat cu prescripție medicală. Din cele aproape 50 de intervenții bazate pe dovezi, fiecărei persoane i s-au modificat 21 de comportamente din stilul de viață.
„Activitatea fizică și nutriția au fost de departe cele mai importante două lucruri de pe listă, dar acestea au fost, de asemenea, personalizate pentru fiecare individ", a spus dr Isaacson. În activitatea fizică, de exemplu, programul ar putea recomanda antrenamentul aerobit cu intervale pentru o persoană, în timp ce folosirea unei mingi de echilibru sau a unui antrenament de greutate în picioare poate fi recomandată pentru alta.
„În cadrul dietei, am putea spune să consumăm cafea cofeinizată doar înainte de ora 14:00 pentru a proteja somnul. Nu există carbohidrați timp de 12 sau mai multe ore pe zi - acesta este protocolul de post intermitent", a spus Isaacson. Programul a avut în vedere și consumul de alcool, aportul de lactate, minerale și vitamine, sfaturi de igienă a somnului, educația - a învăța ceva nou, ascultarea muzicii, meditația, tehnici de mindfulness și multe altele.
Rezultatele sunt încurajatoare
Dr Isaacson a constatat că persoane cu deficiențe cognitive ușoare diagnosticate, care au făcut cel puțin 17 din 21 de schimbări de comportament, aveau mai multe abilități de memorie și gândire 18 luni mai târziu. La cei cu același diagnostic dar care au făcut mai puțin de 17 din comportamentele personalizate, starea lor nu s-au îmbunătățit. De fapt, a continuat să se degradeze.
-
-
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Îngrijirea paliativă, rol semnificativ după AVC. Crește șansele de recuperare
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.