Anxietatea, efecte asupra organismului. Femeile sunt mai afectate

Anxietatea poate avea efecte asupra funcționării întregului organism. Femeile sunt mult mai afectate de anxietate.
Anxietatea cronică poate interfera cu calitatea vieții tale. Anxietatea poate avea, de asemenea, consecințe grave asupra sănătății fizice. Anxietatea este o parte normală a vieții. De exemplu, este posibil să fi simțit anxietate înainte de a vă adresa unui grup sau într-un interviu de angajare.
Pe termen scurt, anxietatea crește respirația și ritmul cardiac, concentrând fluxul sanguin către creier, acolo unde aveți nevoie. Acest răspuns foarte fizic te pregătește să te confrunți cu o situație intensă, potrivit Healthline. O stare excesivă sau persistentă de anxietate poate avea un efect devastator asupra sănătății fizice și mentale.
Anxietatea, când debutează
Tulburările de anxietate se pot întâmpla în orice etapă a vieții, dar de obicei încep până la vârsta mijlocie. Femeile sunt mai susceptibile de a avea o tulburare de anxietate decât bărbații, spune Institutul Național de Sănătate Mintală.
Experiențele de viață stresante pot crește riscul de o tulburare de anxietate, de asemenea. Simptomele pot începe imediat sau ani mai târziu.
Vezi și: Îți clătești gura după ce te-ai spălat pe dinți? Nu o mai face
Tulburare de anxietate generalizată
Tulburarea de anxietate generalizată este marcată de anxietate excesivă pentru nici un motiv logic. The Anxiety and Depression Association of America estimează că tulburarea de anxietate generalizată afectează aproximativ 6.8 milioane de adulți americani pe an.
Tulburarea de anxietate generalizată este diagnosticată atunci când senzația devine cronică. Și anume, vă faceți griji despre o varietate de lucruri și durează șase luni sau mai mult. Dacă aveți un caz ușor, probabil că puteți finaliza activitățile normale de zi cu zi. Cazurile mai severe pot avea un impact profund asupra vieții tale.
Tulburare de anxietate socială
Această tulburare implică o teamă paralizantă de situații sociale și de a fi judecat sau umilit de alții. Această fobie socială severă poate lăsa un sentiment de rușine și singurătate. Aproximativ 15 milioane de adulți americani trăiesc cu tulburare de anxietate social. Vârsta tipică la debut este în jur de 13 ani.
Vezi și: Durerea de talpă, metatarsalgia, cauze și tratament. Cum influențează încălțămintea
Tulburare de stres post-traumatic
Tulburarea de stres post-traumatic se dezvoltă după te confrunți cu anumite evenimente care te marchează. Simptomele pot începe imediat sau pot fi întârziate ani de zile. Cauzele comune includ războiul, dezastrele naturale sau un atac fizic. Episoadele de stres post-traumatic pot fi declanșate fără avertisment.
Tulburare obsesiv-compulsivă
Persoanele cu tulburări obsesiv-compulsive se pot simți copleșite de dorința de a efectua anumite ritualuri (compulsii) din nou și din nou sau pot experimenta gânduri intruzive și nedorite care pot fi dureroase (obsesii).
Constrângerile comune includ spălarea obișnuită a mâinilor, numărarea sau verificarea unor anumite lucruri. Obsesiile comune includ preocupările legate de curățenie, impulsurile agresive și nevoia de simetrie.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă urinezi la duș. Pericolul uriaș la care te expui și ce boli riști
Fobii
Acestea includ teama de spații înguste (claustrofobie), teama de înălțimi (acrofobie) și multe altele. Este posibil să aveți un îndemn puternic de a evita obiectul sau situația de temut.
Tulburare de panică
Acest lucru provoacă atacuri de panică, sentimente spontane de anxietate, teroare. Simptomele fizice includ palpitații cardiace, dureri în piept și dificultăți de respirație.
Anxietatea, efecte asupra sănătății
Anxietatea are efecte negative asupra funcționării organismului. Toate sistemele sunt afectate de anxietate.
Sistemul nervos central
Anxietatea pe termen lung și atacurile de panică pot determina creierul să elibereze hormoni de stres în mod regulat. Acest lucru poate crește frecvența de simptome, cum ar fi dureri de cap, amețeli, și depresie.
Când vă simțiți anxios și stresat, creierul vă inundă sistemul nervos cu hormoni și substanțe chimice concepute pentru a vă ajuta să răspundeți la o amenințare. Adrenalina și cortizolul sunt două exemple.
Expunerea pe termen lung la hormonii de stres poate fi mai dăunătoare pentru sănătate. De exemplu, expunerea pe termen lung la cortizol poate contribui la creșterea în greutate.
Sistemul cardiovascular
Tulburările de anxietate pot provoca ritm cardiac rapid, palpitații și dureri în piept. De asemenea, este posibil să aveți un risc crescut de hipertensiune arterială și boli de inimă. Dacă aveți deja boli de inimă, tulburările de anxietate pot crește riscul de evenimente coronariene.
Sistemul digestiv
Anxietatea afectează, de asemenea, sistemul excretor și digestiv. Este posibil să aveți dureri de stomac, greață, diaree, și alte probleme digestive. Pierderea poftei de mâncare poate apărea, de asemenea.
Poate exista o legătură între tulburările de anxietate și dezvoltarea sindromului intestinului iritabil, după o infecție intestinală. Sindromul intestinului iritabil poate provoca vărsături, diaree, sau constipație.
Sistemul imunitar
Anxietatea poate declanșa răspunsul la stres de zbor sau de luptă și poate elibera un potop de substanțe chimice și hormoni, cum ar fi adrenalina, în sistemul dvs.
Pe termen scurt, acest lucru crește pulsul și rata de respirație, astfel încât creierul tău poate obține mai mult oxigen. Acest lucru vă pregătește să răspundeți în mod corespunzător la o situație intensă. Sistemul imunitar poate primi chiar și un impuls scurt. Cu stres ocazional, corpul tau revine la functionarea normal.
Dar dacă vă simțiți în mod repetat anxios și stresat sau durează mult timp, corpul dumneavoastră nu primește niciodată semnalul de a reveni la funcționarea normală. Acest lucru vă poate slăbi sistemul imunitar, lăsându-vă mai vulnerabili la infecții virale și boli frecvente. De asemenea, este posibil ca vaccinurile obișnuite să nu funcționeze la fel de bine dacă aveți anxietate.
Sistemul respirator
Anxietatea provoacă respirație rapidă, superficială. Dacă aveți boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC), este posibil să aveți un risc crescut de spitalizare din cauza complicațiilor legate de anxietate. Anxietatea poate agrava simptomele astmului.Tulburarea de anxietate poate provoca alte simptome, inclusiv:
- dureri
- tensiune musculară
- insomnie
- depresie
- izolarea socială
-
-
Antidepresivele, efecte secundare22.10.2025, 20:11
-
Finanțarea spitalelor, modificată. Horațiu Moldovan (CNAS), precizări22.10.2025, 18:30
-
-
Cancerul, diagnosticat tardiv22.10.2025, 17:19
Cum recunoști trăsăturile unui caracter sociopat. Diferențele dintre sociopatie și psihopatie
Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Lucrul care ne trimite la Psihiatrie. Dr. Simona Trifu: A survenit peste vechile răni
Acest lucru extrem de frecvent ne poate trimite la Psihiatrie, iar complicațiile sunt semnificative.
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Una din cauzele care duc la afecțiuni mintale. Radu Leca: Comportamentul oscilează. Poate fi psihotic, isteric, furios, agresiv
Acesta este unul din motivele pentru care apar afecțiunile mintale. Care este eroarea fundamentală.
Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
Femeile, mai expuse la depresie decât bărbații. Tratamentele, schimbate
Cum să recunoști și să gestionezi epuizarea profesională. Principalele diferențe dintre burnout și depresie
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Mituri și concepții greșite despre terapie. Ecaterina Bănică: Trăim într-o societate care are încă o mentalitate mecanicistă asupra omului
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Mindfulness: o alternativă la medicamentele pentru anxietate. Practicile de mindfulness oferă o soluție naturală fără efecte adverse
Tratamentul pentru episoadele maniacale, reaprobat. Gabriel Diaconu: Nu e un tratament revoluționar. Nu îl avem în Europa. Noi avem altceva, dar face cam același lucru
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Cum se tratează depresia. Când se ajunge la psihiatru. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Este salvatoare în cazul depresiilor moderate sau severe
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.