Potrivit Institutelor Naționale de Sănătate (NIH), pulsul rapid sau aritmia pot apărea în timpul episoadelor de anxietate.
Un puls normal sau o frecvență cardiacă este cuprinsă între 60-100 bătăi pe minut. Dacă un individ are ritm cardiac în repaus mai rapid decât 100 de bătăi, poate suferi de tahicardie, care poate rezulta dintr-o varietate de afecțiuni medicale și este adesea asociată cu stresul, anxietatea și frica.
Stresul și anxietatea
Institutele Naționale de Sănătate notează că stresul și anxietatea rezultă dintr-o senzație de nervozitate, îngrijorare sau teamă. Când îngrijorarea și anxietatea se acumulează, acestea produc schimbări în corpul unei persoane, producând niveluri mai mari de hormoni de stres. Acești hormoni provoacă simptome precum neliniște, insomnie și oboseală, iar acest proces va cauza adesea un ciclu care produce niveluri mai mari de anxietate.
Atacuri de panica
Un atac de panică este un răspuns fizic puternic la o teamă sau îngrijorare. Institutele Naționale de Sănătate notează că multe persoane care au atacuri de panică le pot confunda cu atacuri de cord, deoarece au puls crescut, care este adesea însoțit de dureri în piept sau amețeli. O persoană care se confruntă cu un atac de panică poate simți dintr-o dată că inima îi aleargă și va avea un sentiment intens de teamă sau amorțeală în mâini sau picioare. Institutele Naționale de Sănătate notează că atacurile de panică pot apărea fără un declanșator clar, astfel încât, de multe ori, pacienții nu își dau seama că se confruntă cu anxietate și vor crede că au o urgență medicală.
Factorii de risc pentru anxietate și ritmul cardiac rapid
Institutele Naționale de Sănătate notează că genetica joacă un rol important în anxietate și atacuri de panică. Deși nu se știe exact ce determină unii indivizi să dezvolte tulburări de anxietate, experții medicali au legat aceste tulburări de abuzul de substanțe, abuzul de alcool și depresia. Consumul de alcool poate scădea nivelul de vitamina B-12, iar această deficiență de vitamine este adesea legată de niveluri mai mari de anxietate și stres.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
