Anxietatea poate declanșa mai multe boli devastatoare. STUDII
Anxietatea cronică poate afecta major calitatea vieții noastre, pentru că este legată de declanșarea unor boli devastatoare. Pe unele chiar le poate provoca.
Un puseu de anxietate poate fi benefic pentru sănătatea noastră, dacă ne ajută să îndeplinim sarcini dificile sau să ne protejăm de pericole. Dar cei care suferă de tulburări de anxietate prezintă un risc mai mare de a dezvolta numeroase afecțiuni de sănătate cu simptome severe, inclusiv boli de inimă și tulburări gastro-intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil.
Poate duce la demență
Un studiu realizat pe 13.000 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani a constatat că cei care sufereau de simptome de anxietate și depresie aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta demență decât cei care nu sufereau de aceste boli. Acest risc a crescut la 70% pentru persoanele care au fost diagnosticate cu depresie mai târziu în viață, după cum se menționează în Archives of General Psychiatry.
Totodată, o altă analiză, pubicată în Advances in Psychiatric Treatment (link direct studiu), a arătat că anxietatea are o prevalență de între 38 și 72% în rândul persoanelor cu demență, că are un impact negativ asupra afectării cognitive și este asociată cu agitație și o calitate slabă a vieții. Prezența anxietății cronice poate fi dificil de stabilit la persoanele cu demență, mai ales atunci când vorbirea expresivă sau receptivă este afectată.
Astmul poate cauza anxietate și invers
Un studiu efectuat pe mai mult de 45.000 de persoane a constatat că astmul este un factor major de risc pentru anxietate la adulți. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că anxietatea poate provoca astm nu doar la adulți, ci și la copii, potrivit unui studiu din Journal of Affective Disorders (link direct studiu).
Un alt studiu publicat în Annals of Allergy, Asthma & Immunology (link direct studiu) a arătat că 36,9% dintre astmatici au și anxietate.
Ambele boli pot fi de vină una pentru cealaltă și nu este surprinzător, arată un studiu. După cum știe orice astmatic, efortul de a respira (sau gândul de a se lupta să respire) poate provoca stres, îngrijorare și panică, adică find anxietate, iar aceasta, la rândul ei, poate provoca probleme de respirație.
Anxietatea poate afecta inima
A fi anxios, de asemenea, poate afecta sănătatea cardiovasculară. Sentimentele de anxietate pot crește ritmul cardiac și pot crește tensiunea arterială, printre alte simptome care pot avea un impact asupra inimii. Nu e surprinzător, din acest motiv, că numeroase studii au găsit o legătură între anxietate și riscul crescut de boli cardiovasculare. Un astfel de studiu, publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie (link direct studiu), a examinat veteranii din războiul din Vietnam și a constatat că cei care sufereau de PTSD aveau o probabilitate de două ori mai mare de a suferi de boli coronariene decât cei care nu aveau această tulburare.
De asemenea, o meta-analiză publicată în același jurnal (link direct analiză) a arătat că anxietatea pare a fi un factor de risc independent pentruboala coronariană și mortalitate cardiacă.
Un alt studiu realizat pe subiecți femei aflate în postmenopauză a arătat că persoanele cu antecedente de atac de panică complet aveau o probabilitate de patru ori mai mare să dezvolte boli de inimă. De asemenea, au avut un risc de trei ori mai mare de a avea un accident vascular cerebral.
Acest lucru nu înseamnă că un atac de panică poate provoca un atac de cord, ci înseamnă că femeile care suferă atacuri de panică prezintă un risc mai mare de a-l face, potrivit rezultatelor unui studiu publicate în Archives of General Psychiatry.
Anxietatea vă poate agrava starea generală de sănătate
Ai deja o afecțiune medicală? Anxietatea poate agrava simptomele, reducând calitatea vieții. Iată câteva dintre condițiile agravate de anxietate:
Depresia și alte tulburări de sănătate mintală,
Abuz de substanțe,
Dificultăți de somn,
Probleme digestive și intestinale,
Dureri de cap,
Durere cronică,
Izolare socială,
Probleme de funcționare în școală, muncă și viață în general,
Risc de sinucidere
Psihopatia: mecanismele și efectele unei tulburări complexe de personalitate. Cum recunoști un sociopat față de un psihopat
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
Diferența dintre gândurile intruzive și impulsive. Cum ne influențează comportamentul
Află mai multe despre diferențele și asemănările dintre gândurile intruzive și cele impulsive.
EXCLUSIV Anxietatea și depresia, combinație periculoasă în context oncologic. Psihiatrul, rol-cheie în tratament. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Greu de tratat
Ce subiecte poți să abordezi în cadrul ședinței de terapie. Cum se construiește încrederea în relația client-terapeut
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
EXCLUSIV Furia narcisistă: cum se manifestă și care sunt primele semne. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu: Se simte amenințat sau respins în mod real
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Tulburarea de doliu prelungit, inclusă în manualele de diagnostic. Are impact pe termen lung
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
O soluție surprinzătoare pentru anxietate. Cum expunerea la frig schimbă răspunsul corpului la stres
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
De la tricotat la jocuri de logică: hobby-urile care ar putea reduce riscul de demență
Tulburările mintale au ajuns principala cauză de dizabilitate în lume
Delirul somatic și realitatea distorsionată: semnale de alarmă și soluții. Efectele sale asupra sănătății psihice și fizice
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
A avea un scop în viață reduce riscul de demență cu 28%
EXCLUSIV Cum ne îmbolnăvește goana după fericirea afișată pe social media. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: Oamenii experimentează suferințe, tristețe
Ce înseamnă dacă postezi online poze din vacanță. Ce spune acest lucru despre tine.
EXCLUSIV Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Complexitatea demenței: tipuri și simptome. Poate fi cauzată de peste 100 de boli
Simptomele de sevraj la întreruperea antidepresivelor afectează 15% din pacienți. Implicații pentru pacienți și medici
Sindromul Angelman: o tulburare genetică rară, dificil de diagnosticat. Cauze, simptome și tratament
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
