Apatia ar putea prezice apariția demenței cu ani înainte de alte simptome

O caracteristică comună a demenței frontotemporale este apatia, cu pierderea motivației, inițiativei și interesului pentru lucruri. Apatia nu este ca depresia sau lenea, dar poate fi confundată cu ele. Studiile realizate pe baza unor scanări ale creierului au arătat că la persoanele cu demență frontotemporală aceasta este cauzată de contracția în zone speciale din partea din față a creierului - și cu cât contracția este mai severă, cu atât apatia este mai gravă. Dar, apatia poate începe cu zeci de ani înainte de alte simptome și poate fi un semn al problemelor viitoare, arată un nou studiu (link direct studiu) realizat de o echipă de oameni de știință conduși de profesorul James Rowe, la Universitatea din Cambridge.

Demența frontotemporală este o cauză semnificativă a demenței în rândul persoanelor mai tinere. Este adesea diagnosticată între 45 și 65 de ani. Schimbă comportamentul, limbajul și personalitatea, ducând la impulsivitate, comportament inadecvat social și comportamente repetitive sau compulsive.

„Apatia este unul dintre cele mai frecvente simptome la pacienții cu demență frontotemporală. Este legată de declinul funcțional, scăderea calității vieții, pierderea independenței și supraviețuirea mai slabă”, a declarat Maura Malpetti, un om de știință la Departamentul de Neuroștiințe Clinice, Universitatea din Cambridge.

„Cu cât descoperim mai multe despre efectele timpurii ale demenței frontotemporale, atunci când oamenii încă se simt bine în ei înșiși, cu atât putem trata mai bine simptomele și întârzia sau chiar preveni demența”, a mai spus aceasta. 

Demența frontotemporală poate fi genetică. Aproximativ o treime dintre pacienți au un istoric familial al afecțiunii. Noua descoperire despre importanța apatiei timpurii vine din Inițiativa pentru demență frontotemporală genetică (GENFI), o colaborare între oamenii de știință din Europa și Canada. Peste 1.000 de persoane participă la GENFI, din familii în care există o cauză genetică a demenței frontotemporale.

Acum, într-un studiu publicat astăzi în jurnalul Alzheimer și demență: Jurnalul Asociației Alzheimer (link direct studiu), profesorul Rowe și colegii au arătat cum apatia prezice declinul cognitiv chiar înainte ca simptomele demenței să apară.

Apatia nu trebuie lăsată netratată

Noul studiu a implicat 304 de persoane sănătoase care poartă o genă defectă care cauzează demență frontotemporală și 296 dintre rudele lor care au gene normale. Participanții au fost urmăriți pe parcursul mai multor ani. Niciunul nu a avut demență și majoritatea oamenilor din studiu nu știau dacă au sau nu o genă defectă. Cercetătorii au căutat schimbări în apatie, teste de memorie și scanări RMN ale creierului.

„Studiind oamenii de-a lungul timpului, mai degrabă decât făcând doar un instantaneu, am dezvăluit modul în care chiar și modificările subtile ale apatiei au prezis o schimbare a cogniției, dar nu și invers”, a explicat Malpetti, primul autor al studiului. „Am observat, de asemenea, contracția creierului local în zone care susțin motivația și inițiativa, cu mulți ani înainte de debutul scontat al simptomelor”.

Persoanele cu mutații genetice au prezentat mai multă apatie decât ceilalți membri ai familiei lor. Apatia a prezis un declin cognitiv și acest lucru s-a accelerat pe măsură ce se apropiau de vârsta estimată de debut a simptomelor.

Profesorul Rogier Kievit de la Donders Institute, Radboud University Medical Center din Nijmegen și MRC Cognition and Brain Sciences Unit din Cambridge, a declarat: „Apatia progresează mult mai repede pentru acele persoane despre care știm că prezintă un risc mai mare de a dezvolta demență frontotemporală, iar acest lucru este legat de o atrofie mai mare a creierului. La început, chiar dacă participanții cu mutație genetică s-au simțit bine și nu au avut simptome, aceștia au prezentat niveluri mai mari de apatie. Cantitatea de apatie a prezis probleme cognitive în anii următori”. 

Profesorul Rowe a spus că studiul evidențiază importanța investigării celor care au apatie. „Există multe motive pentru care cineva se simte apatic. Poate fi o afecțiune ușor de tratat, cum ar fi un nivel scăzut de hormon tiroidian sau o boală psihiatrică, cum ar fi depresia. Dar medicii trebuie să țină cont de posibilitatea ca apatia să anunțe o demență și creșterea risului de demență dacă este lăsată netratată, mai ales dacă cineva are antecedente familiale de demență”.

„Tratarea demenței este o provocare, dar cu cât putem diagnostica mai repede boala, cu atât este mai mare fereastra noastră de oportunitate de a încerca să intervenim și să încetinim sau să oprim progresul acesteia”, a conchis el.