Bacteria Clostridium difficile, care provoacă stări diareice, evoluează într-o superbacterie care se înmulțește datorită regimului alimentar occidental, foarte bogat în zahăr, susține un studiu....
Bacterie, superbacterie, zahăr. Un studiu realizat de Institutul Wellcome Trust Sanger, Marea Britanie, susține că bacteria C. difficile se transformă într-o superbacterie datorită unui regim alimentar foarte bogat în zahăr.
Coordonatorul studiului, Nitin Kumar, bioinformatician la Institutul Wellcome Trust Sanger, spune că bacteria produce spori care se răspândesc în condiţii de igienă insuficientă, prin contact cu materii fecale şi este întâlnită în special în toalete, băi şi pe suprafeţele pe care oamenii le ating fără a se fi spălat pe mâini după ce folosesc toaleta. Aceasta devine din ce în ce mai rezistentă la dezinfectanţii folosiţi în mod obişnuit în spitale, potrivit Agerpres, care citează Live Science.
Echipa de cercetare a adunat 906 tulpini diferite de C. difficile din mediu, provenite de la oameni şi de la animale ca porci, câini sau cai. Autorii studiului au analizat şi au comparat ADN-ul acestor diferite tulpini şi au ajuns la concluzia că bacteriile C. difficile sunt în curs de evoluţie în două specii distincte.
Ca să fie considerate ca aparţinând aceleiaşi specii, un grup de organisme trebuie să aibă în comun cel puţin 95% din genom, iar cele două specii au în comun între 94% şi 95% din ADN, conform lui Kumar. Acest fapt arată că bacteria "se află în curs de speciaţie" (formare a unor specii noi ca urmare a unor procese biologice n.r.), adaugă cercetătorii.
Una dintre cele două specii - C. difficile clade A - se răspândeşte în mediul intraspitalicesc. Autorii studiului au observat că această bacterie apare cu o frecvenţă de 70% în mostrele culese de la pacienţi. Analiza ADN sugerează că aceste specii emergente au început să evolueze în urmă cu aproximativ 76.000 de ani şi, în cele din urmă, genele lor au suferit mutaţii care permit metabolizarea mai eficientă a zaharurilor precum şi formarea de spori rezistenţi la soluţiile dezinfectante.
În urma testelor pe șoareci, cercetătorii au descoperit că bacteria C. difficile clade A se înmulțește şi colonizează foarte eficient sistemul digestiv al şoarecilor care au primit hrană bogată în zaharuri simple, glucoza şi fructoza.
Autorii studiului concluzionează că pacienţii infectaţi cu C. difficile clade A ar trebui să aibă în vedere trecerea la diete sărace în zaharuri, iar spitalele ar trebui să opteze pentru alte produse dezinfectante.
Studiul a fost publicat în Nature Genetics. Poate fi consultat, AICI.
COVID 19 are un impact dramatic asupra creierului. I-a distrus structurile neuronale și accentuează degradarea creierului.
Ce este, de fapt, tusea măgărească și de ce i se spune așa? E mai gravă decât crezi și poate fi extrem de periculoasă.
Aceasta este cea mai gravă complicație a COVID. Medicii trag un semnal de alarmă și spun că nu dispare niciodată.
Aceste semne banale îți arată că, de fapt, ai gripă și nu o răceală obișnuită.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Ce s-a întâmplat cu adevărat cu graficele COVID care apăreau zilnic la TV? Răspunsul te va surprinde.
Ce este hepatita B și ce simptome apar. Dacă nu este eliminată de organism în termen de șase luni, boala poate evolua spre forma sa cronică.
Epidemia de rujeolă face ravagii. Trebuie să ne revaccinăm? Ce spun experții despre pericolul real și cine este expus?
Varianta COVID care înspăimântă experții. Care este simptomul principal. E groaznic. Se pregătesc noi vaccinuri pentru tulpina Nimbus.
Această infecție extrem de răspândită devine din ce în ce mai greu de tratat.
Povara economică ridicată a cancerului de col uterin cauzat de infecția cu HPV, evidențiată într-un raport de cercetare din 13 țări.
Această infecție banală macină creierul și poate duce la declanșarea bolii Alzheimer.
