Consumul excesiv de băuturi îndulcite poate avea consecințe grave asupra sănătății inimii, conform unui nou studiu. Cercetătorii au descoperit o legătură alarmantă între consumul regulat de băuturi îndulcite și creșterea riscului de fibrilație atrială (AFib), o afecțiune cardiacă care poate duce la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral.
Studiul subliniază importanța alegerilor alimentare în menținerea unei inimi sănătoase și aruncă o lumină asupra riscurilor asociate cu un obicei aparent inofensiv consumul de băuturi îndulcite.
Băuturile îndulcite, asociate cu diabetul și problemele cardiace
Băuturi îndulcite - FOTO: [email protected]
Consumul săptămânal de o sticlă de 2 litri de băuturi răcoritoare este legat de fibrilația atrială. Consumul regulat de băuturi răcoritoare și alte băuturi îndulcite poate provoca mai multe probleme legate de sănătate decât doar diabetul de tip 2, avertizează un nou studiu.
Cercetătorii au descoperit o legătură îngrijorătoare între consumul de băuturi îndulcite și un risc crescut de fibrilație atrială (AFib), un tip de ritm cardiac neregulat care crește semnificativ șansele de accident vascular cerebral.
Studiul evidențiază un risc crescut cu 20% de AFib la persoanele care consumă peste două litri de băuturi îndulcite artificial pe săptămână și o creștere cu 10% a riscului pentru cei care consumă aceeași cantitate de băuturi îndulcite cu zahăr, potrivit Study Finds.
Vezi și: Semnul timpuriu al demenței. Îl observi în timpul mersului
Fibrilația atrială, ce este
Fibrilația atrială este o afecțiune cardiacă caracterizată prin un ritm cardiac neregulat și adesea rapid care poate duce la cheaguri de sânge în inimă. AFib crește riscul de accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte complicații legate de inimă. Conform Asociației Americane a Inimii, peste 12 milioane de persoane sunt așteptate să fie afectate de AFib până în 2030.
Studiul, realizat folosind date de sănătate din UK Biobank, a implicat peste 200.000 de adulți care inițial nu sufereau de AFib. Prin urmărirea aproape de o decadă, cercetarea a identificat 9.362 de cazuri de AFib printre participanți.
"Concluziile studiului nostru nu pot concluziona definitiv că o băutură prezintă un risc mai mare pentru sănătate decât alta datorită complexității dietei noastre și pentru că unele persoane pot consuma mai mult de un tip de băutură", spune autorul principal al studiului, dr. Ningjian Wang, cercetător la Spitalul Oamenilor din Shanghai și la Școala de Medicină a Universității Shanghai Jiao Tong din China.
Vezi și: Ruptura de menisc: ce simți atunci când se produce. Dr. Răzvan Dragomir: Pacienții mei spun că durerea e ca o înțepătură, ca un cuțit care pătrunde în interiorul genunchiului
Recomandare: Evitați băuturile îndulcite
"Cu toate acestea, bazându-ne pe aceste constatări, recomandăm oamenilor să reducă sau chiar să evite băuturile îndulcite artificial și cele îndulcite cu zahăr ori de câte ori este posibil. Nu luați ca sigur că consumul de băuturi îndulcite artificial cu zahăr și cu calorii reduse este sănătos, acesta poate prezenta riscuri potențiale pentru sănătate", a mai spus dr. Ningjian Wang.
Sucurile naturale scad riscul fibrilației atriale
Studiul a constatat, de asemenea, că consumul de un litru sau mai puțin pe săptămână de suc pur, neîndulcit, a fost asociat cu un risc mai mic de dezvoltare a AFib, sugerând că nu toate băuturile au același impact asupra sănătății inimii.
Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că aceste constatări nu stabilesc o relație directă de cauză-efect între băuturile îndulcite și AFib. În schimb, ei indică o asociere care persistă chiar și după contabilizarea susceptibilității genetice la această afecțiune.
Există acum implicații mai largi ale consumului de băuturi îndulcite, anterior legat de diabetul de tip 2 și obezitate, și acum, potențial, de AFib. Această asociere este semnificativă având în vedere prevalența tot mai mare a AFib și consecințele sale grave pentru sănătate.
"Aceste descoperiri noi privind relațiile dintre riscul de fibrilație atrială și băuturile îndulcite cu zahăr și artificial și sucul pur pot duce la elaborarea de noi strategii de prevenție prin luarea în considerare a scăderii consumului de băuturi îndulcite pentru a ajuta la îmbunătățirea sănătății inimii", remarcă dr. Wang.
Participanții la studiu variau în profilurile lor de sănătate, persoanele care consumau băuturi îndulcite artificial tind să fie mai tinere, femei și să aibă un indice de masă corporală mai mare și o prevalență mai mare a diabetului de tip 2. Pe de altă parte, consumatorii de băuturi îndulcite cu zahăr erau mai predispuși să fie bărbați, mai tineri, cu o prevalență mai mare a bolilor de inimă și un statut socioeconomic mai scăzut.
Vezi și: De ce nu e bine să bei cafea când ești răcit sau ai probleme cu stomacul. Efectul negativ pe care îl are
Băuturile îndulcite și fumatul cresc riscul de fibrilație atrială
De remarcat că fumătorii care consumau peste două litri pe săptămână de băuturi îndulcite cu zahăr aveau un risc cu 31% mai mare de AFib, evidențiind factorii de risc compuși.
Descoperirile studiului cer o reevaluare a obiceiurilor de consum de băuturi, în special în condițiile în care Asociația Americană a Inimii și alte autorități de sănătate pledează pentru minimizarea consumului de băuturi îndulcite în favoarea opțiunilor mai sănătoase, precum apa și sucul neîndulcit.
Cu potențialul de noi strategii de prevenție menite să îmbunătățească sănătatea inimii, această cercetare subliniază importanța alegerilor alimentare în gestionarea riscului de fibrilație atrială și a altor boli cardiovasculare.
"Acesta este primul studiu care raportează o asociere între îndulcitori fără și cu calorii și, de asemenea, băuturi îndulcite cu zahăr și un risc crescut de fibrilație atrială.
În timp ce există dovezi solide despre efectele adverse ale băuturilor îndulcite cu zahăr asupra riscului de boală cardiovasculară, există mai puține dovezi despre consecințele adverse ale îndulcitorilor artificiali pentru sănătate", spune dr. Penny M. Kris-Etherton, profesor emerit de științe nutriționale la Universitatea Penn State și membru al comitetului de nutriție al Asociației Americane a Inimii.
Studiul este publicat în jurnalul Circulation: Arrhythmia and Electrophysiology.
