Cum recunoști că cineva urmează să intre în stop cardio-respirator. Rata de supraviețuire scade cu 10% în fiecare minut

Stopul cardiac apare atunci când inima încetează să mai bată rapid, provocând colaps și lipsă de reacție. Simptomele debutează fără avertisment și pot deveni fatale dacă nu sunt tratate prompt. Inima nu mai pompează sânge, punând organele și corpul în pericol de moarte.

Tratamentul de urgență include resuscitarea cardiopulmonară și defibrilarea, care mențin oxigenul în plămâni și îl transportă la creier până când un șoc electric restabilește ritmul cardiac normal. Aceste tratamente pot salva viața. Dacă suspectezi un stop cardiac subit, apelează la serviciile locale de urgență, deoarece ajutorul mai rapid crește șansele de supraviețuire și de rezultate bune pentru sănătate.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și altor organizații internaționale de sănătate, milioane de oameni suferă un stop cardiac în fiecare an. În multe țări cu venituri ridicate, se estimează că stopurile cardiace subite reprezintă până la 20% din totalul deceselor.

Ce se întâmplă chiar înainte de stop cardiac

Simptomele stopului cardiac includ leșin, palpitații cardiace, amețeli, amețeală și slăbiciune. Stopul cardiac brusc poate apărea fără simptome anterioare, în timp ce semnele dinaintea leșinului pot include dureri în piept, greață, vărsături și dificultăți de respirație.

Cauze

Stopul cardiac brusc apare atunci când impulsurile anormale, rapide, prevalează asupra impulsurilor electrice normale care declanșează bătăile inimii. Aceste ritmuri cardiace anormale, cunoscute sub numele de aritmii, reprezintă cea mai frecventă cauză a stopului cardiac.

Cea mai frecventă aritmie care pune în pericol viața este fibrilația ventriculară, care este o tragere neregulată și dezorganizată a impulsurilor din ventriculii inimii. Fără tratament, inima nu poate pompa sânge bogat în oxigen către restul corpului.

Printre alte cauze se numără cardiomiopatia, medicamentele pentru alte afecțiuni medicale, atacurile de cord, insuficiența cardiacă, drogurile recreaționale, sindromul Brugada, sindromul QT lung, boli sau leziuni grave, boli coronariene, afecțiuni cardiace congenitale, modificări ale structurii inimii datorate bolilor sau infecțiilor, activitate fizică extremă sau pierderi de sânge, boli infecțioase, afecțiuni respiratorii, leziuni grave și substanțe toxice.

Aceste probleme pot scădea nivelul de oxigen sau pot reduce volumul de sânge, împiedicând inima să funcționeze.

Vezi și: Boala care poate conduce la șoc și deces dacă nu este tratată. Medicii o descoperă adesea accidental. Ce presupune tratamentul

Foto: Freepik @creativeart

Ce poți să faci dacă cineva intră în stop cardio-respirator

Stopul cardiac brusc poate fi tratat și inversat, dar necesită o acțiune imediată. Ratele de supraviețuire pot ajunge până la 90% dacă tratamentul începe în primele minute, cu o scădere de 10% cu fiecare minut în plus. Dacă încetarea bătăilor inimii durează mai mult de opt minute fără resuscitare cardio-respiratorie, poate fi fatală, leziunile cerebrale putând apărea în cinci minute, potrivit ClevelandClinic.

Dacă ești martor la un stop cardiac subit, sună imediat la 112, începe resuscitarea cardio-respiratorie, chiar dacă este doar versiunea practică, pentru a înlocui acțiunea de pompare a inimii și a menține sângele și oxigenul în circulație până la sosirea ajutoarelor. Dacă este disponibil un defibrilator extern automat (DEA), foloșește-l pentru a salva persoana din stop cardiac subit.

Defibrilarea poate reporni inima dacă persoana nu a primit încă un șoc de la un defibrilator extern automat. Defibrilatoarele aplică șocuri inimii prin intermediul unor palete plasate pe piept, oprind impulsurile anormale și restabilindu-le pe cele normale.

Personalul de urgență administrează antiaritmice printr-o injecție intravenoasă în braț pentru a restabili ritmul electric al inimii. După o defibrilare reușită, majoritatea persoanelor au nevoie de îngrijiri medicale pentru a se recupera de pe urma efectelor stopului și pentru a preveni viitoarele probleme cardiace.

Vezi și: Vitiligo: cauze, tratament și complicații. Motivul pentru care această afecțiune cosmetică pornește de la sistemul imunitar

Cum poți să scazi riscul de a avea stop cardio-respirator

Prevenirea stopului cardiac este posibilă, mai ales dacă în familia ta sunt prezente ritmuri cardiace anormale. Consilierii genetici pot ajuta la identificarea celor expuși riscului sau pot recomanda testarea pentru problemele care cauzează aritmia.

Medicii pot efectua teste precum electrocardiograme, RMN-uri cardiace, analize de sânge, monitorizare ambulatorie, cateterism cardiac și studii de electrofiziologie.

Tratamentele care pot preveni stopul cardiac includ defibrilatorul cardioverter implantabil (ICD), alte tratamente pentru aritmie, beta-blocante și operația de bypass coronarian (CABG) sau angioplastia.

Pentru a reduce riscul unui al doilea episod, gestionează afecțiuni precum colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată și diabetul și duceți un stil de viață sănătos, inclusiv evitarea produselor din tutun, consumul de alimente sănătoase pentru inimă, menținerea unei greutăți sănătoase și practicarea de activități fizice. Prin abordarea factorilor de risc și un stil de viață sănătos, poți contribui activ la prevenirea stopului cardiac.