colesterol dislipidemie - Foto: Freepik AI
1 din 2 români are dislipidemie și nici măcar nu știe! Sondajul care a stârnit îngrijorare în rândul medicilor arată că majoritatea oamenilor confundă colesterolul cu o simplă "grăsime în sânge" și nu...
ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine – a organizat o întâlnire face-to-face între medici și pacienți, în cadrul campaniei naționale „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează!”, desfășurată cu sprijinul.
Evenimentul a fost dedicat persoanelor care doresc să înțeleagă mai bine rolul colesterolului în sănătatea endocrină și cardiovasculară, dar și celor care caută sfaturi practice pentru un stil de viață echilibrat. El s-a desfășurat la The N Space din zona Piața Charles de Gaulle, București, într-un mediu prietenos şi creativ.
Moderatorul conferinței a fost Alexandra Mănăilă – secretar general al ENDO Pacienţi – Asociaţia Pacienţilor cu Boli Endocrine, jurnalist specializat pe sănătate, cu o bogată experiență în domeniu, care activează la videomedicina.ro.
Au participat:
Dr. Adrian Pană - expert politici de sănătate,As. univ. dr. Daniela Baltă – medic primar medicină de familie, As.univ. dr. Sorina Ispas – medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice,Dr. Cristina Cojocaru – medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice,Dr. Daciana Toma – medic primar medicină de familie.
Discuţiile au pornit de la sondajul realizat de ENDO Pacienţi privind cunoştinţele pe care le au pacienţii despre dislipidemie, cauzele și tratamentul acesteia. Analiza a scos în evidenţă că femeile (84%) şi persoanele din grupele de vârstă 31-45 (24%) de ani şi 46-60 (48%) sunt mai dornice să participe la astfel de sondaje și mai interesate de acest subiect.
„Aproape jumătate din persoanele care ne-au răspuns (46,7%), declară că au dislipidemie, ceea ce presupune că cel mai probabil au vizitat un medic, li s-a pus un diagnostic, au niște analize efectuate și știau despre ce e vorba și au răspuns în consecință. Ce mă îngrijorează e că 30% au răspuns că nu știu. Au răspuns că nu știu, fie pentru că nu s-au controlat, fie pentru că nu înțeleg neapărat despre ce anume s-a pus întrebarea”, a explicat conf. dr. Adrian Pană, specialist în Sănătate Publică, care a analizat și detaliat rezultatele sondajului.
În momentul în care sunt întrebați ce înțeleg prin dislipidemie, aproape invariabil răspunsul corect este majoritar un nivel crescut de colesterol în sânge (76%) era una din variante, un nivel crescut de trigliceride în sânge (46,7%), e o altă variantă, ambele au fost alese preponderent. Mult mai puțini au ales un nivel scăzut de colesterol HDL bun (22,7%) și foarte puțini au spus „nu sunt sigur” (17,3%).
„În momentul în care persoanele au fost întrebate care cred că sunt factorii principali care duc la dislipidemie, invariabil alegerile au fost - din cinci variante, primele trei aproape în proporții egale - alimentație bogată în grăsimi saturate (65,3%), după aceea lipsa activității fizice (58,7%), a fost aleasă, și în al treilea rând predispoziția genetică (60%), un pic mai puțin niște afecțiuni preexistente (56%), cum ar fi diabetul sau obezitatea, iar procentul persoanelor care au răspuns „nu știu” este de 16%”, a arătat conf.dr. Adrian Pană.
Următoarea întrebare din sondaj încerca să afle care sunt consecințele sau înțelegerea respondenților referitoare la consecințele de dislipidemiei asupra stării de sănătate. Expertul în sănătate publică a arătat că „aici observăm că respondenții au avut, să zic așa, o înțelegere relativ corectă asupra consecințelor. Sunt listate preponderent două cauze sau două efecte, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral. Primul e boala cardiovasculară, unde avem 82,7% din răspunsuri și 69,3% merg către accidentul vascular cerebral. Aproape 40% din persoane răspund și că e posibil să faci o pancreatită acută în cazul în care ai o hipercolesterolemie severă. Persoanele care nu cunosc consecințele sunt sub 15%”.
La întrebarea dacă respectivele persoane au avut o recomandare de la un medic pentru a-și monitoriza nivelul colesterolului, peste jumătate din respondenți răspund „da” (60%) și 37,3% răspund că „nu”, „fie probabil erau dintr-o grupă de vârstă pentru care medicul nu a considerat că e cazul să recomande o monitorizare a colesterolului, fie respectivul medic nu a recomandat efectuarea unei analize pentru controlul lipidelor”. O altă întrebare a fost legată de stilul de viață și anume dacă consideră că alimentația echilibrată și exercițiile fizice au posibilitatea să reducă riscul de dislipidemie. „Aici, aproape invariabil, răspunsul a fost da (89,3%), 8% au răspuns nu știu și 1-2% au spus nu”.
A urmat o altă întrebare referitoare la cât de des persoanele respective își monitorizează colesterolul sau trigliceridele și aici aveau posibilitatea să răspundă regulat (de cel puțin două ori pe an), o dată pe an, rar (adică mai rar de o dată pe an) sau niciodată. „Ca și răspuns preponderent a fost o dată pe an, jumătate din respondenți, după care 35% au răspuns mai mult de o dată pe an, regulat, adică cel puțin două examinări și niciodată au fost 9% din răspunsuri”, a arătat specialistul.
Urmează o altă întrebare legată de stilul de viață. Cât de des consumați alimente bogate în grăsimi saturate (de exemplu carne grasă, produse de patiserie sau prăjeli). „Și aici, cred că răspunsurile corespund cumva cu realitatea. Zilnic au răspuns 13,3% din respondenți, de câteva ori pe săptămână 38,7%, deci cam jumătate din populație recunoaște consumul destul de frecvent de grăsimi saturate. 48% au răpuns rar. Acum, pentru rară nu avem o definiție ca la celelalte întrebări, că rar poate să însemne o dată pe săptămână, rar poate să însemne o dată pe lună, poate să însemne o dată pe an, o dată pe zi”.
O altă întrebare care a fost adresată a fost dacă persoana care răspunde a fost diagnosticată în antecedente cu diabet zaharat. 14,7% din populația respondentă zice că da, „suntem la prevalența la diabet, a arătat conf.dr. Adrian Pană. De asemenea, au fost întrebați dacă diabetul poate crește riscul de dislipidemie și două treimi din respondenții au răspuns da, 39% au răspuns că nu sunt siguri. „Apropo de modalitatea în care informăm populația, cred că e important ca atunci când prezentăm, să spun așa, un factor de risc sau o boală, să precizăm foarte clar și relația de cauzalitate”, a adăugat specialistul.
Ca o concluzie a datelor relevate de sondajul ENDO Pacienti, conf.dr. Adrian Pana a punctat: „chiar dacă suntem inundați în mass media de o multitudine de reclame referitoare la scăderea colesterolului, la colesterol bun - colesterol rău, faptul că ai o infodemie de mesaje nu înseamnă că cel care receptează mesajul este o persoană mai informată. De multe ori persoana respectivă o percepe ca un zgomot și nu o percepe ca pe un mesaj important pentru sănătate. (...) Eu zic că în continuare putem să încercăm să ne rafinăm mesajele pe care le transmitem populației, astfel încât să ne asigurăm că pot să ajungă la interlocutor și să fie înțelese. Poate ar trebui să ne gândim la modalități prin care am putea să atragem și populația de sex masculin în a fi mai receptivă la mesajele de sănătate publică și, de asemenea cred că și pentru profesioniști există un feedback și anume importanța monitorizării profilului lipidic, în special de la o anumită grupă de vârstă înainte, cred că este esențială și e chiar simplă de făcut”.
„Interesul pentru sănătate apare doar în momentul în care o persoană este diagnosticată cu o anumită afecțiune. Dar în cazul dislipidemiei vorbim de o patologie care poate fi prevenită și care poate fi ținută sub control, astfel încât să nu se ajungă la complicații. Aceste date ( n.r.: Datele din sondajul ENDO Pacienți) ne ajută foarte mult să știm ce informații transmitem în jurul nostru, în familie, ce se discută în comunitate. Educația pentru sănătate nu e doar responsabilitatea medicilor – e un efort comun, de comunitate. Dacă vrem să fim cu toții sănătoși și să avem urmași sănătoși, trebuie să schimbăm felul în care privim prevenția”, a punctat Dr. Daciana Toma, medic de familie.
Medicii prezenți la conferință au arătat că unul dintre lucrurile pe care ar trebui cu toții să le înțelegem este acela că dislipidemia nu mai este doar o problemă a vârstei a treia.
As. univ. dr. Daniela Baltă, medic primar medicină de familie, a subliniat că „din păcate, grupa de vârstă 40-60 de ani, din punctul nostru de vedere, al medicilor de familie, intră în sintagma prea târziu când vorbim despre prevenția bolilor cardiovasculare. Ar trebui să ne adresăm grupei unei vârste mult mai mici. Știm de la cardiologi că ei se confruntă cu cazuri de infarcte miocardice și evenimente cardiovasculare la vârste tinere. Dacă vorbiți cu un cardiolog intervenționist, o să vă spună că nu există gardă să nu aibă un infarct miocardic la un pacient cu vârsta de 20 și ceva de ani. Să nu uităm însă că dislipidemia afectează și arterele periferice, nu doar coronarele și arterele cerebrale și chirurgii vasculari se confruntă cu foarte multe amputații. Deci, a trata dislipidemia înseamnă să tratăm vasele peste tot pe unde există ele și să prevenim niște evenimente nefaste”.
As. univ. dr. Sorina Ispas, medic specialist diabet, nutriție, boli metabolice a atras atenția că „de cele mai multe ori, când spunem colesterol, ne gândim la inimă. Dar adevărul este că grăsimile din sânge afectează tot corpul – de la cap până în tălpi. În fiecare zi, la cabinet, văd pacienți cu dureri de picioare, cu răni care nu se vindecă și uneori, nu mai e doar despre circulație. E despre ischemie – adică lipsă de sânge – care nu afectează doar mușchii sau pielea, ci și oasele. Când sângele nu mai ajunge la os, osul se fragilizează. Și de acolo până la fracturi, la infecții sau chiar la amputații... e doar un pas. Mai ales la persoanele care fumează, care au colesterol foarte mare, trigliceride crescute sau o boală ereditară rară. Uneori, acești pacienți sunt tineri”.
Specialistul a punctat și faptul că „nu e suficient să ai o viață activă dacă sângele tău nu mai hrănește corpul. Colesterolul și grăsimile crescute pot sabota sănătatea din interior în tăcere. De aceea, vă spun cu inima deschisă: Testați-vă colesterolul. Aveți grijă de circulația dumneavoastră. Hrăniți-vă oasele! Renunțați la fumat! Mișcarea fără oxigen nu face minuni. Dar prevenția, da!”
La rândul ei, dr. Cristina Cojocaru, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a subliniat faptul că trebuie să ne concentrăm eforturile spre a informa corect și a face prevenție reală la o anumită categorie de populație.
„Ce se întâmplă? Dacă eu am și HDL-ul și LDL-ul mare, ce trebuie să fac? Cum trebuie să mă reevaluez? Trebuie să reevaluez din nou situația mea și care este riscul meu? Pacientul tânăr este foarte interesant de ceea ce se întâmplă cu el, dar trebuie stimulat, trebuie vorbit cu el frecvent. Iar timpul destul de scurt în cadrul consultațiilor și ne copleșește pe noi, pe toți. Și medicul de specialitate de medicină de familie, pentru că el este poarta de intrare nu numai pentru pacientul cu diabet, și pacientul cardiovascular, și gravide, și copii, deci sunt copleșiți, motiv pentru care ar trebui toți să ne implicăm în această dislipidemie”, a arătat diabetologul.
Dislipidemia este o afecțiune caracterizată prin valori anormale ale lipidelor (grăsimilor) din sânge, cum ar fi colesterolul și trigliceridele. Poate implica niveluri crescute sau scăzute ale acestor lipide.
- Stilul de viață: Dieta bogată în grăsimi saturate și trans, obezitatea, consumul excesiv de alcool, fumatul și lipsa activității fizice pot contribui la dislipidemie.
- Factori genetici: Unele persoane pot avea predispoziție genetică pentru dislipidemie.
- Afecțiuni medicale: Diabetul, bolile renale, bolile hepatice și hipotiroidismul pot influența metabolismul lipidic.
De obicei, dislipidemia nu prezintă simptome evidente, cu excepția cazurilor severe. Poate contribui la apariția unor boli cardiovasculare.
Se diagnostichează prin analize de sânge pentru a măsura nivelurile de colesterol total, colesterol HDL (bun), colesterol LDL (rău) și trigliceride.
- Modificări ale stilului de viață:
- Dieta sănătoasă, exercițiile fizice regulate și renunțarea la fumat sunt esențiale.
- Respectarea recomandărilor medicilor
Controlul dislipidemiei este esenţial pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare și a altor afecțiuni asociate.
Este prima organizație dedicată bolnavilor cu afecțiuni ale sistemului endocrin din România, înființată de trei jurnaliști specializați pe sănătate: Adriana Turea – președinte, Dana Lascu – vicepreședinte și Alexandra Mănăilă – secretar general.
ENDO Pacienți militează pentru drepturile și nevoile pacienților endocrini și se implică în educarea publicului larg cu privire la conștientizarea bolilor endocrine.
Descoperă rolul esențial al acestui hormon în reglarea apetitului și a greutății corporale.
Echilibrul hormonilor este crucial pentru o sănătate optimă, iar chiar și o mică dereglare poate afecta semnificativ viața de zi cu zi.
Un medic dezvăluie 7 boli care se agravează după sărbători. Mesele de sărbători pot face mai mult rău decât ai crede.
Cât trebuie să mâncăm după 40 de ani. De ce ne îngrășăm după o anumită vârstă. Cum și cât trebuie, de fapt, să mâncăm.
Sindromul ovarelor polichistice - ce este, simptome, cauze, tratament. Care este impactul asupra fertilității
Descoperă complexitatea sindromului Cushing, o tulburare hormonală determinată de niveluri ridicate de cortizol.
Acest semn care apare pe gât trebuie să te trimită la endocrinolog.
Aceasta este cea mai bună sare. Poate preveni inclusiv anumite boli psihice.
Acest truc genial previne apariția ridurilor și oprește albirea părului.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
