Consumul de zahăr, asociat cu scăderea imunității. Bilic: Ne face viața mai dulce, dar ne ruginește mai repede

Sistemul imunitar ne protejează organismul de infecții, astfel, o persoană care are un sistem imunitar scăzut poate fi predispusă la infectări mai frecvente, dar și la perioadă mai lungă de vindecare.

Există multe afecțiuni medicale care pot duc la slăbirea sistemului imunitar, iar acestea pot varia de la ușoare la severe. Unele dintre ele sunt din naștere, altele sunt dobândite, fiind rezultatul unor factori de mediu, modificabili.

Afecțiunile care pot duce la scăderea imunității includ:

- HIV

- anumite tipuri de cancer

- malnutriția

- hepatitele virale

- anumite tratamente medicamentoase.

Vezi și: Ficatul gras, detoxifiere prin alimentație. Nutriționist: 80% dintre noi am fi în dureri, atât de des este răspândit

Scăderea imunității, simptome

Primele semne ale scăderii imunității sunt date de frecvența infecțiilor. O persoană cu imunitatea precară se va infecta mai des, boala va fi mai severă, iar vindecarea se va realiza cu dificultate.

Infecțiile predominante în cazul persoanele cu imunitatea scăzută includ:

- pneumonia

- meningita

- bronșita

- infecțiile pielii.

De asemenea, mai pot experimenta:

- boli autoimune

- inflamații ale organelor

- afecțiuni ale sângelui, precum anemia

- probleme digestive, precum pierderea apetitului, diaree sau crampe abdominale

- întârzierea creșterii sau a dezvoltării în cazul sugarilor și copiilor mici, arată Medical News Today.

Vezi și: Antocianinele, beneficii și surse naturale. Sunt antioxidante și antiinflamatorii

Scăderea imunității din cauza zahărului

Consumul de zahăr este nociv pentru sănătate, în general, și pentru sistemul imunitar în particular. De altfel, diabeticilor li se sugerează să țină glicemia sub control, deoarece ”pacienții cu diabet necontrolat sunt considerați imunosupresori din cauza efectelor negative ale glicemiei ridicate asupra sistemului imunitar”, potrivit unui studiu realizat de Universitatea Loma Linda din California, citat de Nad Health.

”Zahărul scade imunitatea. Nu era destul că zahărul îngrașă, îmbătrânește, face carii dentare și crește colesterolul în sânge. Acum aflăm că afectează grav rezistența organismului la boli.

Un studiu făcut de Universitatea Loma Linda din California a arătat că o doză de băutură răcoritoare, ce conține 7 lingurițe zahăr (30g) declanșează după numai 5 minute o scădere cu 35% a capacității de fagocitoză a globulelor albe responsabile de apărarea imunitară, efect ce durează câteva ore.

Consumul a 100g zahăr, exact cât conține un litru de suc, duce la o scădere dramatică, de 97% a răspunsului imun.

Concluzia: zahărul rafinat nu conține nici nutrienți, nici oligoelemente, doar calorii goale. El favorizează procesele oxidative și inflamatorii, crește nivelul de aciditate din organism, fragilizează țesuturile și sistemul imunitare. Poate ne face viața mai dulce, dar ne ruginește mai repede”, a scris nutriționistul Mihaela Bilic pe contul său de Facebook.

Creșterea imunității, remedii naturiste

În cazul în care scăderea imunității nu este pe fondul unor afecțiuni medicale, o alimentație echilibrată, cu un aport suficient de vitamine și minerale, precum și proteine de calitate, poate să vă îmbunătățească imunitatea.

Vitaminele A, C și D și minerale, inclusiv zinc, joacă un rol important în buna funcționare a sistemului imunitar.

Astfel, dacă aveți o dietă în care ați inclus aceste elemente nu veți avea nevoie de suplimente de vitamine și minerale, mai mult, consumul de suplimente nici nu vă vor ajuta în plus.

Necesarul zilnic de vitamina A variază în funcție de vârstă, astfel:

- până la 6 luni: 400 micrograme;

- 7-12 luni: 500 micrograme;

- 1-3 ani: 300 micrograme;

- 4-8 ani: 400 micrograme;

- 9-13 ani: 600 micrograme;

- peste 14 ani: 900 micrograme pentru bărbați și 700 micrograme pentru femei.

Pentru gravide, necesarul de vitamina A este de 770 micrograme, iar pentru femeile care alăptează necesarul este de 1.300 micrograme pe zi, potrivit Institutului Național de Sănătate.

Vitamina A se găsește în numeroase alimente, precum:

- pepenele galben

- grapefruit roz

- caisele

- morcovii

- dovleacul

- cartofii dulci

- legumele cu frunze verzi

- broccoli

- mango

- spanac

- ficat.

Necesarul zilnic de vitamina C diferă în funcție de vârstă, gen și condiție fiziologică, de la 50 mg la bebeluși până la 120 mg pentru femeile care alăptează. Mai mult, fumătorii trebuie să își crească doza cu 35 de mg peste necesarul zilnic.

Vitamina C se găsește în:

- citrice

- ardei gras

- crucifere

- fructe de pădure

- roșii

- kiwi

- spanac

- kale.

Necesarul zilnic de vitamina D variază de la 1.000 de UI pe zi, la copii de sub un an, până la 800 UI în cazul adulților de peste 70 de ani.

Vitamina D se sintetizează prin expunerea la soare, minimum 15 minute pe zi, iar în lunile cu litera R (septembrie -aprilie) se administrează suplimente.

Vitamina D se găsește în:

- pește (cod, somon, ton, sardine)

- ficat

- carne de vită

- iaurt și lapte

- cereale fortificate

- portocale

- anumite ciuperci

- gălbenuș de ou.

Necesarul zilnic de zinc este de 9,5 mg la bărbați, respectiv de 7 mg la femei, mai crescut în situația celor gravide sau a celor care alăptează.

Zincul se găsește în:

- fructele de mare

- carnea de vită

- cerealele fortificate cu zinc

- fasolea bătută

- iaurt

- năut

- fulgi de ovăz

- lapte.

Vezi și: Care este elementul-miraculos al creșterii imunității. Craiu: Face diferența. Se liniștesc părinții