Reducerea consumului de dulciuri, ale produselor de patiserie, prăjelilor și a consumului carnea procesată este nu numai mai benefică pentru sănătatea noastră, ci și pentru planetă, arată un nou studiu publicat în jurnalul Current Nutrition Reports (link direct studiu).
Gospodăriile din Australia și Noua Zeelandă consumă mai multe alimente discreționare și junk food decât cele recomandate de ghidurile alimentare, contribuind la emisiile de gaze cu efect de seră (GHGe) legate de alimente și având și alte impacturi asupra mediului.
Sara Forbes, dietetician de la Universitatea din Australia de Sud (UniSA), care a condus analiza de față ce a presupuns examinarea datelor din 20 de studii privind impactul asupra mediului al consumului de alimente în ambele țări, spune că descoperirile evidențiază necesitatea unor alegeri alimentare mai bune și mai durabile.
Potrivit unui raport al guvernului federal publicat în 2020, Australia a emis aproximativ 510 de tone metrice de dioxid de carbon, emisiile legate de alimente reprezentând 14,2% din acest total. Raportul a constatat că un australian mediu produce echivalentul a 19,7 kg de dioxid de carbon în fiecare zi prin dieta sa.
Un alt raport din 2017 a constatat că deșeurile alimentare cuprind aproximativ șase la sută din GES, în Australia, având în vedere apa, energia și pesticidele utilizate în producția și ambalarea alimentelor care ajung la groapa de gunoi, unde eliberează și mai mult metan pe măsură ce se descompun.
Spre deosebire de Noua Zeelandă, actualele ghiduri dietetice australiene (ADG) nu iau în considerare impactul alimentelor asupra mediului și trebuie actualizate, spun cercetătorii.
ADG-ul existent recomandă porții zilnice de alimente „de bază” în fiecare zi: fructe și legume, cereale, carne slabă, pește, ouă, nuci, semințe, leguminoase, lapte, brânză, iaurt și alternative.
Se estimează că aceste alimente de bază contribuie cu 67-73% din totalul emisiilor de GES legate de alimente în Australia, carnea, cerealele și lactatele contribuind cu cele mai multe emisii. Fructele și legumele sunt doi dintre cei mai mici contributori.
Produsele de patiserie și înghețata însemană 34% din emisiile de gaze
Alimentele non-core sau „discreționare” includ băuturile îndulcite cu zahăr, alcoolul, dulciurile și carnea procesată, reprezentând între 27-33% din emisiile de GES legate de alimente. Deși procentul este mai mic decât emisiile de alimente de bază, iar faptul că australienii consumă cantități mari de alimente evitabile bogate în energie și sărace în nutrienți nu ajută mediul.
În Noua Zeelandă, cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră sunt carnea, fructele de mare și ouăle (35%), urmate de alimentele foarte procesate, cum ar fi produsele de patiserie și înghețata (34%).
Alte studii au examinat impactul asupra mediului al utilizării apei în producția de alimente.
Irigatorii australieni absorb opt milioane de megalitri de apă în fiecare an pentru a cultiva, dar majoritatea culturilor sunt exportate, ceea ce face dificilă reflectarea cu exactitate a amprentei de apă a națiunii.
Cercetătorii au evaluat 20 de articole în studiul lor, publicate toate în ultimul deceniu, cu constatări diferite. În ciuda diferențelor, au apărut tendințe clare.
„Alimentele discreționare au un teren cultivat mai mare, deficit de apă și amprentă ecologică. Carnea emite și gaze cu efect de seră, deși amprenta deficitului de apă este mai mică în comparație cu produsele lactate, cerealele, fructele și legumele", spune Forbes.
„Este timpul să recunoaștem mai bine impacturile asupra mediului ale tipului și cantității de alimente pe care le consumăm, luând în considerare planeta, precum și sănătatea noastră”, a arătat aceasta într-un comunicat remis redacției.
„Până în 2050, se estimează că populația lumii va ajunge la 10 miliarde de oameni. Nu există nicio modalitate de a hrăni această cantitate de oameni dacă nu schimbăm modul în care mâncăm și producem alimente”, a conluzionat cercetătoarea.
La nivel mondial, consumul și producția de alimente reprezintă un sfert din totalul emisiilor globale. Jumătate din terenul locuibil al lumii este folosit pentru agricultură, ceea ce a dus la o pierdere de 60% a biodiversităţii. În plus, se estimează că două treimi din apa dulce din lume este folosită pentru irigare.
