O boală care presupune inflamația cronică a pancreasului cu modificarea ireversibilă a structurii sale, cauzată în principal de alcool și fumat, apare mai frecvent la bărbații, atrage atenția dr Bianca Ist...
Pancreatită cronică reprezintă inflamația cronică a pancreasului cu modificarea ireversibilă a structurii sale, explică EXCLUSIV pentru DC Medical, dr Bianca Istratie, medic specialist gastroenterologie. Pancreasul are rol în producția de enzime cu rol în digestia grăsimilor, proteinelor și glucidelor precum și în producția de hormoni, printre care și insulină. Afectarea sa prin inflamație cronică și fibroză poate conduce la probleme de digestie, cu scaune moi și la apariția diabetului zaharat; de asemenea pot să apară dureri abdominale cronice, uneori invalidante.
Principalii factori de risc pentru pancreatită cronică sunt fumatul și consumul cronic de băuturi alcoolice. De asemenea pancreatită cronică poate să apară după episoade severe sau repetate de pancreatită acută cu distrucție importantă a țesutului pancreatic. „Alte cauze mai rare sunt hipercalcemia datorată hiperparatiroidismului sau tulburările severe ale lipidelor serice. Există și o formă ereditară de pancreatită acută care evoluează cu pusee acute repetate și poate fi identificată prin teste genetice. Într-un număr mic de cazuri, cauza nu poate fi identificată și atunci vorbim de pancreatită acută idiopatică", spune gastroenterologul.
Pancreatita cronică apare mai frecvent la bărbați; la aceștia principala cauză este consumul de alcool, iar la femei vorbim mai frecvent de tulburările grăsimilor serice ca și cauză, și de forme idiopatice.
„Alcoolul este cauza pancreatitei cronice în până la 70% din cazuri; el acționează prin modificarea secreției celulelor pancreatice rezultând un fluid vâscos care astupă canalele pancreatice, ducând la atrofia țesutului pancreatic și apariția de cicatrici (fibroză)", detaliază doctorul.
„Mortalitatea este de 30% la 10 ani și de 55% la 20 de ani. Riscul de cancer pancreatic este de 4% la 20 de ani" de la declanșarea bolii, arată medicul.
Principalul simptom este durerea abdominală localizată în etajul superior. Episoadele dureroase sunt intermitente cu debut postprandial, cu durată de până la câteva ore. Pacienții pot fi asimptomatici mai mulți ani până la stabilirea diagnosticului. Mai pot prezența diaree și scădere ponderală din cauza problemelor de digestie și a evitării meselor de teamă exacerbării durerii.
„Sunt puține teste de laborator care pot fi folosite în diagnosticul pancreatitei cronice - și anume dozarea unei enzime în scaun, elastaza fecală – iar în acest caz valorile scăzute înseamnă boală pancreatică avansată; și proba de digestie. Pentru stabilirea cauzei se pot doaă calcemia și trigliceridele", arată dr Bianca Istratie.
Adesea, ecografia abdominală este prima explorare folosită pentru diagnostic. Astfel se pot pune în evidență modificări ale dimensiunilor pancreasului, structura neomogenă, calcificări în pancreas și canale pancreatice dilatate, spune specialistul. Ulterior pentru un diagnostic de precizie pot fi necesare tomografia computerizată, imagistică prin rezonanță magnetică și ecoendoscopia.
Pseudochistul pancreatic este o colecție de lichid pancreatic cu localizare în pancreas sau lângă pancreas și care poate să apară în evoluția unei pancreatite cronice. Cele de dimensiuni mari pot provoca durere abdominală, pot să apese pe căile biliare sau pe stomac și duoden sau se pot infecta spontan cu formarea de abcese. Medicul specialist gastroenterolog spune și că „afecțiunea are indicație de drenaj când crește rapid în dimensiuni, când comprimă structurile învecinate , când produce durere intensă sau formează abcese".
Pancreasul modificat fibrotic poate să apese pe stomac și duoden și să determine durere postprandială și sațietate precoce. De asemenea poate să apese pe căile biliare și să producă durere și icter.
„O complicație de temut este apariția cancerului de pancreas, care poate fi dificil de diagnosticat în contextul modificărilor din pancreatita cronică".
Se recomanda stoparea consumului de alcool și tutun, fumatul fiind factor de risc independent pentru pancreatita cronică etanolică.
„Se recomandă o dietă cu 2.000-3.000 de calorii pe zi ce conține: 2g proteine/ kg corp, 5 g carbohidrați/kg corp și 50 g lipide/zi. Pacienții care prezintă scaune diareice grăsoase după restricționarea aportului lipidic au nevoie de suplimente de enzime pancreatice. Poate apărea și malabsorbția vitaminelor liposolubile (A, D, K, E) și a vitaminei B12, fiind necesară suplimentarea lor", arată dr Bianca Istratie.
Pentru gestionarea bolii, medicii au mai multe abordări terapeutice. „Durerea este principala acuză și alterează calitatea vieții; de asemenea poate duce la dependența de analgezice narcotice. Terapia analgezică se poate iniția (...)", detaliază medicul. De asemenea, „Suplimentele de enzime pancreatice pot ajuta la diminuarea durerii din pancreatita cronică și sunt utile pentru a ajuta digestia pacienților cu deficiența enzimatică. Antidepresivele (...) amelioreaza depresia, durerea și potențează efectele opiaceelor. Pentru pacienții cu malabsorbție severă pot fi folosite trigliceridele cu lanț mediu care asigură necesarul de lipide și calorii. În cazurile severe care nu răspund la tratament convențional sunt disponibile tratamente endoscopice sau chirurgicale" conchide dr Bianca Istratie.
Această vitamină regenerează pancreasul în profunzime. Combate și o afecțiune digestivă gravă și frecvent întâlnită.
Mâncăm boala cu lingura. Alimentația care ne distruge sistemul digestiv.
