Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență

Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
O nouă cercetare de amploare atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung ale medicamentelor folosite frecvent pentru reflux gastric. Studiul arată că persoanele care iau inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru o perioadă mai mare de 4,4 ani au un risc cu 33% mai mare de a dezvolta demență.
Deși cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între aceste medicamente și pierderile de memorie, rezultatele ridică semne de întrebare privind utilizarea îndelungată a IPP, medicamente deja asociate în alte studii cu accidente vasculare cerebrale, fracturi și boli renale.
Medicamentele pentru reflux, sub lupă
Inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt prescriși pentru reducerea acidității gastrice, fiind folosiți frecvent în cazuri de reflux acid sau boală de reflux gastroesofagian (GERD). Aceștia acționează prin blocarea enzimelor din mucoasa stomacului care produc acid.
Studiul, publicat în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, a urmărit 5.712 adulți de peste 45 de ani, fără diagnostic de demență la începutul cercetării. Participanții au fost monitorizați prin interviuri și apeluri anuale, iar aproximativ un sfert dintre ei-1.490 de persoane-au folosit IPP.
Cei analizați au fost împărțiți în patru grupuri: fără utilizare, utilizare până la 2,8 ani, între 2,8 și 4,4 ani și peste 4,4 ani. După o perioadă medie de urmărire de 5,5 ani, 585 de participanți au fost diagnosticați cu demență.
Risc crescut doar la utilizare îndelungată
"Inhibitorii pompei de protoni sunt un instrument util pentru controlul refluxului acid, însă utilizarea pe termen lung a fost asociată, în studii anterioare, cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, fracturi osoase și boală renală cronică.
Totuși, unii oameni iau aceste medicamente în mod regulat, așa că am examinat dacă există o legătură cu un risc mai mare de demență. Nu am identificat o asociere în cazul utilizării pe termen scurt, însă am constatat un risc mai ridicat de demență în cazul utilizării prelungite", a declarat autoarea studiului, dr. Kamakshi Lakshminarayan, de la Universitatea din Minnesota, membră a Academiei Americane de Neurologie, potrivit SciTechDaily.
Rezultatele au arătat că, dintre persoanele care nu au luat IPP, 19 au dezvoltat demență la fiecare 1.000 de ani de persoană (o unitate statistică ce combină numărul participanților și durata de monitorizare). În schimb, la cei care au luat medicamentele mai mult de 4,4 ani, rata a crescut la 24 de cazuri la 1.000 de ani de persoană.
Chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex, rasă și probleme de sănătate precum hipertensiunea sau diabetul, utilizarea IPP timp de peste 4,4 ani a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de demență față de cei care nu au luat deloc aceste medicamente.
Precauții și recomandări
Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma această asociere și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate.
"Mai sunt necesare cercetări pentru a confirma rezultatele și pentru a explora motivele posibilei legături între utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni și un risc mai mare de demență”, a precizat dr. Lakshminarayan.
Aceasta a amintit și de alte metode de gestionare a refluxului acid, precum utilizarea antiacidelor, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea meselor târzii și a anumitor alimente. Cu toate acestea, a avertizat că "aceste metode nu funcționează la fel pentru toată lumea” și a subliniat că pacienții trebuie să discute cu medicii înainte de a întrerupe tratamentul.
"Este important ca persoanele care iau aceste medicamente să discute cu medicul înainte de a face schimbări, deoarece oprirea bruscă a tratamentului poate duce la agravarea simptomelor”, a mai precizat dr. Lakshminarayan.
Limite ale studiului
O limitare a cercetării este faptul că utilizarea medicamentelor a fost raportată o dată pe an, ceea ce a necesitat estimări între perioadele de raportare. Astfel, dacă pacienții au întrerupt și reluat tratamentul între interviuri, datele ar putea să nu reflecte cu exactitate durata reală de utilizare.
De asemenea, studiul nu a inclus variantele fără prescripție medicală ale acestor medicamente, o categorie frecvent utilizată la nivel global.
-
-
Ghiduri noi pentru colesterol și prevenția bolilor cardiovasculare31.08.2025, 07:42
-
Sucraloza ar putea reduce eficiența imunoterapiei pentru cancer30.08.2025, 22:21
-
-
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.