dementa - FOTO: Freepik@bookielion
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
O nouă cercetare de amploare atrage atenția asupra riscurilor pe termen lung ale medicamentelor folosite frecvent pentru reflux gastric. Studiul arată că persoanele care iau inhibitori ai pompei de protoni (IPP) pentru o perioadă mai mare de 4,4 ani au un risc cu 33% mai mare de a dezvolta demență.
Deși cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între aceste medicamente și pierderile de memorie, rezultatele ridică semne de întrebare privind utilizarea îndelungată a IPP, medicamente deja asociate în alte studii cu accidente vasculare cerebrale, fracturi și boli renale.
Inhibitorii pompei de protoni (IPP) sunt prescriși pentru reducerea acidității gastrice, fiind folosiți frecvent în cazuri de reflux acid sau boală de reflux gastroesofagian (GERD). Aceștia acționează prin blocarea enzimelor din mucoasa stomacului care produc acid.
Studiul, publicat în revista Neurology a Academiei Americane de Neurologie, a urmărit 5.712 adulți de peste 45 de ani, fără diagnostic de demență la începutul cercetării. Participanții au fost monitorizați prin interviuri și apeluri anuale, iar aproximativ un sfert dintre ei-1.490 de persoane-au folosit IPP.
Cei analizați au fost împărțiți în patru grupuri: fără utilizare, utilizare până la 2,8 ani, între 2,8 și 4,4 ani și peste 4,4 ani. După o perioadă medie de urmărire de 5,5 ani, 585 de participanți au fost diagnosticați cu demență.
"Inhibitorii pompei de protoni sunt un instrument util pentru controlul refluxului acid, însă utilizarea pe termen lung a fost asociată, în studii anterioare, cu un risc mai mare de accident vascular cerebral, fracturi osoase și boală renală cronică.
Totuși, unii oameni iau aceste medicamente în mod regulat, așa că am examinat dacă există o legătură cu un risc mai mare de demență. Nu am identificat o asociere în cazul utilizării pe termen scurt, însă am constatat un risc mai ridicat de demență în cazul utilizării prelungite", a declarat autoarea studiului, dr. Kamakshi Lakshminarayan, de la Universitatea din Minnesota, membră a Academiei Americane de Neurologie, potrivit SciTechDaily.
Rezultatele au arătat că, dintre persoanele care nu au luat IPP, 19 au dezvoltat demență la fiecare 1.000 de ani de persoană (o unitate statistică ce combină numărul participanților și durata de monitorizare). În schimb, la cei care au luat medicamentele mai mult de 4,4 ani, rata a crescut la 24 de cazuri la 1.000 de ani de persoană.
Chiar și după ajustarea pentru vârstă, sex, rasă și probleme de sănătate precum hipertensiunea sau diabetul, utilizarea IPP timp de peste 4,4 ani a fost asociată cu un risc cu 33% mai mare de demență față de cei care nu au luat deloc aceste medicamente.
Cercetătorii subliniază că este nevoie de studii suplimentare pentru a confirma această asociere și pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate.
"Mai sunt necesare cercetări pentru a confirma rezultatele și pentru a explora motivele posibilei legături între utilizarea pe termen lung a inhibitorilor pompei de protoni și un risc mai mare de demență”, a precizat dr. Lakshminarayan.
Aceasta a amintit și de alte metode de gestionare a refluxului acid, precum utilizarea antiacidelor, menținerea unei greutăți sănătoase, evitarea meselor târzii și a anumitor alimente. Cu toate acestea, a avertizat că "aceste metode nu funcționează la fel pentru toată lumea” și a subliniat că pacienții trebuie să discute cu medicii înainte de a întrerupe tratamentul.
"Este important ca persoanele care iau aceste medicamente să discute cu medicul înainte de a face schimbări, deoarece oprirea bruscă a tratamentului poate duce la agravarea simptomelor”, a mai precizat dr. Lakshminarayan.
O limitare a cercetării este faptul că utilizarea medicamentelor a fost raportată o dată pe an, ceea ce a necesitat estimări între perioadele de raportare. Astfel, dacă pacienții au întrerupt și reluat tratamentul între interviuri, datele ar putea să nu reflecte cu exactitate durata reală de utilizare.
De asemenea, studiul nu a inclus variantele fără prescripție medicală ale acestor medicamente, o categorie frecvent utilizată la nivel global.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Acest gest banal reduce riscul de a face AVC cu 44 de procente. Ai nevoie doar de un accesoriu neașteptat pentru a-ți proteja creierul.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Această bacterie banală pe care cu toții o avem ne afectează creierul. Îl erodează și duce la demență.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
